Secretarul general al NATO, Mark Rutte, nu a făcut economie de laude după ce a participat, ca invitat, la ședința cabinetului federal. "Germania conduce și Germania livrează", a declarat el, ieri, jurnaliștilor adunați la sediul Ministerului Federal al Apărării. Cabinetul, care de obicei se reunește la sediul Cancelariei, și-a ținut acolo ședința de pregătire a summitului NATO de la Ankara, din 7 și 8 iulie.

Rutte a evidențiat sprijinul acordat Ucrainei de Germania și a apreciat angajamentul Bundeswehr pentru protejarea țărilor baltice împotriva unor posibile agresiuni rusești. Nici aspectul financiar nu a fost uitat. Faptul că guvernul federal se pregătește să majoreze cheltuielile pentru apărare la 3,5 la sută din PIB până în 2029 a fost calificat de Rutte drept "o performanță extraordinară", care necesită curaj politic și hotărâre.

Într-adevăr, bugetul apărării Germaniei urcă la niveluri nemaiîntâlnite. Doar în acest an bugetul sare de 108 miliarde de euro, iar până în 2029, va ajunge la aproximativ 152 de miliarde de euro. "Germania va atinge deja până în 2029 ținta de 3,5 la sută, convenită anul trecut la Haga, cu mulți ani înainte de termenul stabilit de noi pentru NATO în ansamblu", a subliniat și cancelarul federal Friedrich Merz, după ședința cabinetului său.

Termenul limită stabilit la summitul de la Haga de NATO a fost anul 2035. Până atunci, toate statele membre ar trebui să cheltuiască 5 la sută din produsul intern brut național pentru apărare. Concret, 3,5 direct pentru forțele armate și 1,5 la sută pentru infrastructura relevantă din punct de vedere militar. Pentru a atinge acest obiectiv, guvernul federal trebuie să contracteze datorii mari și să reducă cheltuielile în alte domenii.

Ofensiva investițională a venit pe fondul insistențelor președintelui american Donald Trump, care cere europenilor să se ocupe mai mult de propria securitate, în loc să se bazeze comod pe SUA, statul NATO cu cea mai puternică armată. Între timp, se știe că Statele Unite intenționează să își reducă semnificativ contribuțiile militare la NATO (capacități esențiale, precum avioane-cisternă, avioane de luptă, nave de război). Astfel, SUA sporesc și mai mult presiunea asupra europenilor pentru a prelua sarcini suplimentare în cadrul NATO.

Merz: Relație de la egal la egal cu administrația SUA

Împărțirea responsabilităților între Europa și Statele Unite va fi un subiect important la summit. "NATO este și va rămâne o alianță transatlantică, dar avem nevoie de un echilibru mai bun", a subliniat Rutte la Berlin. Cancelarul Merz a evidențiat la rândul său că Germania merge încrezătoare săptămâna viitoare la reuniune cu un mesaj adresat americanilor: "Voi depindeți de noi, noi depindem de voi". Relația cu administrația SUA trebuie purtată de la egal la egal.

Așteptările față de europeni și, în mod special, față de Germania sunt, așadar, ridicate. Însă nu este vorba doar despre bani, căci Bundeswehr nu dispune încă de personalul necesar pentru a îndeplini obiectivele NATO. Deficiențe evidente există și în infrastructura militară, motiv pentru care cabinetul a adoptat, în ședința de la Ministerul Apărării, mai multe legi menite să întărească Bundeswehr. Astfel, construirea infrastructurii militare, între care cazărmi suplimentare, poligoane militare și depozite de muniții, va fi accelerată.

Exercițiile rezerviștilor devin obligatorii

Ajustări au loc și în ceea ce privește dezvoltarea rezervei. Până în 2035 statul dorește să existe 200.000 de rezerviști și rezerviste pregătiți de intervenție. Un obiectiv ambițios, în condițiile în care în 2025 doar puțin peste 60.000 de rezerviști erau repartizați, adică prevăzuți în mod permanent pentru anumite posturi din rezervă.

Potențialul este însă mult mai mare. Sute de mii de militari au servit în ultimele decenii în Bundeswehr, unde până în 2011 exista serviciu militar obligatoriu pentru bărbați. Pe viitor, va fi din nou posibil ca rezerviștii să fie obligați să participe la exerciții militare. Angajatorii vor trebui într-o atare situație să îi învoiască de la serviciu.

De asemenea, numărul militarilor activi ar urma să crească, de la aproximativ 185.000 în prezent la cel puțin 260.000 până la mijlocul anilor 2030. Deocamdată, Bundeswehr se bazează pe recrutare intensă pentru a găsi suficienți voluntari. Pentru acest an, Ministerul Apărării anunță deja aproximativ 11.000 de noi angajări pentru toate carierele din Bundeswehr, cu 13 la sută mai multe decât în aceeași lună a anului precedent. Dacă nu vor exista suficienți voluntari, nu este exclus ca în 2027 să se decidă revenirea la serviciul militar obligatoriu.

Probabil fără intervenție navală în Strâmtoarea Ormuz

Un alt subiect abordat la consderința de presă a fost războiul cu Iranul, care are implicații și pentru Bundeswehr. Marina germană s-a declarat dispusă să ajute, în anumite condiții, la deminarea Strâmtorii Ormuz. În acest scop, două nave, una de vânătoare de mine și o navă de aprovizionare a Bundeswehr, au fost relocate preventiv în portul Djibouti, în Cornul Africii. Acestea așteaptă acum acolo, "dar nu vor aștepta la nesfârșit", a explicat ministrul apărării, Boris Pistorius.

El nu vede în acest moment niciun scenariu "în care noi să putem intra rapid în Strâmtoarea Ormuz pentru a curăța minele". Iranul i-a transmis marți Franței un refuz clar pentru o astfel de misiune. "Prin urmare, acest lucru nu se întrevede deloc", a punctat Pistorius.