Djamila Kordus este o femeie curajoasă. Economista a participat la emisiunea "Hart aber Fair", difuzată de postul public de televiziune german ARD, urmărită de milioane de telespectatori. Tema emisiunii din 10 mai a fost: "Sărac deşi munceşti - devine ascensiunea socială o promisiune goală?" Djamila Kordus este o mamă care-şi creşte singură copiii. Banii ei sunt mereu drămuiţi, deşi lucrează cu normă întreagă la un mare comerciant online ca administrator de depozit, spune ea. După plata costurilor fixe îi mai rămân 500 de euro pentru trai.

Sărac deşi munceşti - este o realitate tot mai frecventă în Germania. Faptul este confirmat şi de un raport actual al guvernului de la Berlin. Cabinetul Merkel a adoptat miercuri raportul întocmit de Ministerul  federal al Muncii. Probabil că în luna iunie va avea loc o dezbatere în Bundestag privind rezultatele raportului respectiv.

O dată la patru ani, guvernul federal comandă un amplu raport (are în jur de 500 de pagini), privind situaţia socială din Germania. Şi aceasta nu este deloc roză în prezent. Discrepanţa dintre săraci şi bogaţi creşte continuu, un fenomen agravat pe fundalul pandemiei de coronavirus. Pentru partidele de opoziţie, sindicate şi asociaţii sociale, raportul este un semnal de alarmă.

Joachim Rock, membru al uniunii sociale Deutscher Paritätischer Wohlfahrtsverband a declarat: "Raportul demonstrează că prezenta criză i-a lovit cel mai dur pe cei mai săraci." Într-un interviu oferit DW, el a subliniat că în timpul crizei de coronavirus oamenii cu venituri reduse au fost în primejdie să-şi piardă "munca şi salariul". Cei bogaţi au trebuit să se restrângă mult mai puţin.

Sărac în Germania

Dar ce înseamnă să fii sărac în Germania? Sunt săraci cei fără adăpost, cei care strâng sticle cu garanţie sau care trăiesc din ajutor social? Sau sunt săraci şi cei care lucrează undeva cu normă întreagă dar nu pot trăi din ce câştigă?

În Germania sărăcia este precis definită. Sărac este cel care câştigă mai puţin de 60 la sută din venitul mediu net, care este în prezent de 1176 euro lunar. Bogat este cel care câştigă un salariu lunar net de 3900 de euro. Acestora li se adaugă cei superbogaţi, cum ar fi proprietarul lanţului de magazine Lidl, Dieter Schwarz. Averea sa privată este estimată la 20 de miliarde de euro. Procentajul bogaţilor a tot crescut în Germania în ultimii ani, relevă raportul guvernamental actual. La fel şi procentajul săracilor. Concomitent, clasa de mijloc se tot subţiază. 

Situaţia a fost agravată de pandemia de coronavirus. Într-un chestionar inclus în raport, un sfert din familiile intervievate au declarat că veniturile lor s-au redus în timpul pandemiei. Cei cu venituri mici şi normale au fost cei mai afectaţi de asta.

Joachim Rock constată de mai multă vreme că salariile evoluează foarte diferit în Germania. "În timp ce oamenii cu venituri mici trebuie să accepte adesea o scădere a venitului real, salariile mai mari cresc consistent. Averea este foarte inechitabil distribuită. Jumătatea mai bogată a societăţii deţine 99,5 la sută din avere." Venituri nete foarte mari are 3,8 la sută din populaţie. Aceşti oameni deţin fiecare mai mult de o jumătate de milion de euro, imobile, depozite bancare sau capital de firmă.

Şefa grupului parlamentar ecologist din Bundestag, Katrin Göring-Eckardt, a declarat că prăpastia care se adânceşte între bogaţi şi săraci şi experienţa de a fi lăsat singur în faţa crizei, pe care o fac tot mai mulţi oameni, este otravă pentru coeziunea socială. Politiciana formaţiunii Stânga, Katja Kipping, a declarat la rândul ei pentru DW că "promisiunea neoliberală de ascensiune socială se dovedeşte a fi deşartă, măcar pentru straturile sociale defavorizate."

Performanţă slabă a erei Merkel

Joachim Rock consideră că şefa executivului german, Angela Merkel, a avut o performanţă mai degrabă slabă în întreaga perioadă de mandat. "Inechitatea socială a crescut pronunţat în ultimii 16 ani", spune el. "Reformele sociale intrate în vigoare în 2005 au contribuit masiv la asta. În 1995 numai 15 la sută din cei fără loc de muncă trăiau în sărăcie. În 2005 au fost deja 35 la sută iar în prezent sunt aproape două treimi."

Când oamenii au prea puţini bani apar şi efecte de ordin politic. Guverenul federal este îngrijorat de acest aspect fiindcă ştie că, cu cât este venitul mai mic, cu atât scade disponibilitatea de angajare în lupta politică şi de a merge la vot. Guvernul încă în funcţie nu va mai putea schimba prea mult situaţia socială a germanilor fiindcă în septembrie vor avea loc alegeri generale. Dar de pe acum se ştie că problema veniturilor şi echităţii sociale va juca un rol însemnat în campania electorală. Va fi introdus un impozit pe marile averi? Vor creşte taxele pentru cei cu venituri mari? Va creşte salariul minim pe economie?

Ascensiunea socială este aproape imposibilă pentru cei cu venituri mici

În raportul guvernamental se constată că visul ascensiunii sociale rămâne un vis neîmplinit pentru săraci şi pentru copiii lor. Joachim Rock explică de ce: "copiii şi adolescenţii care provin din familii înstărite termină studiile liceale de cinci ori mai frecvent decât cei care trăiesc în sărăcie."

Pentru oameni ca Djamila Kordus, mama care îşi creşte singură cei doi copii la Berlin, şi care a avut curajul să-şi povestească necazurile într-o emisiune de televiziune, raportul actual trebuie să fie destul de descurajant. Dar nici prin cap nu-i trece să renunţe la muncă şi să trăiască din ajutor social. "Aşa am fost eu crescută: mi s-a spus că munca este cel mai important lucru", a declarat ea în timpul emisiunii. În plus, vrea să fie un model pentru fiica ei. "Dacă doar stau şi zac prin casă, ce vor face oare mai târziu copiii mei?"