1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Germania trebuie asanată - dar cine să plătească?

16 aprilie 2024

Drumurile, podurile, căile ferate, toate sunt învechite. Schimbarea energetică este imposibilă fără noi reţele de curent. Multe miliarde de euro sunt necesare pentru renovarea infrastructurii, dar nu sunt bani la buget.

Germania pod aruncat în aer în regiunea Siegen
Pod aruncat în aer în apropiere de Siegen fiindcă era prea deterioratImagine: Bernd Thissen/dpa/picture-alliance

Concernul chimic BASF se numără între cele mai mari întreprinderi ale industriei germane. Este activ la nivel global, are capacităţi de producţie în 230 de locuri şi aproximativ 112.000 de angajaţi. O treime din ei lucrează în capacităţile centrale care se află în Germania, la Ludwigshaven, nu departe de Frankfurt pe Main. "Este vorba de cea mai mare capacitate chimică din lume", subliniază şeful Consiliului de Administraţie al BASF, Martin Brudermüller.

Martin Brudermüller este nemulţumit de politica economică a guvernului german Imagine: BASF SE

Dar la Ludwigshafen au apărut probleme grave. "În 2023 am câştigat bani peste tot în lume, dar la Ludwigshaven am avut pierderi de 1,5 miliarde de euro", a declarat la Berlin Brudermüller la mijlocul lunii martie. Mai ales scumpirea substanţială a energiei şi normele de protecţie a climei fac concernului greutăţi.

Transportul energiei este mai scump decât producţia

Producţia urmează a fi electrificată, de aceea necesarul de curent va creşte de trei până la patru ori. Dar de unde să provină această energie? "Trebuie să închidem termocentralele noastre pe gaze, ultraeficiente, de la Ludwigshafen", a spus, cu regret, Brudermüller, care trebuie să găsească alternative. "Dacă voi fi silit, voi instala şi parcuri eoliene în Marea Nordului", a adăugat el.

Industria germană și creșterea prețurilor la energie

02:34

This browser does not support the video element.

BASF este deja acţionar la un parc eolian din largul coastelor Olandei. Numai că distribuitorii de curent germani şi-au dublat în ianuarie 2024 preţurile pentru utilizarea reţelelor de curent. De aceea pentru BASF este acum mai scump să transporte curentul de acolo la Ludwigshaven decât dacă l-ar produce în Marea Nordului.

Costul transformării energetice

Furnizorii de curent au nevoie de bani mai mulţi pentru extinderea infrastructurii energetice. Până acum este planificată o reţea suplimentară de înaltă tensiune, cu o lungime de 14.000 de kilometri, la care se vor adăuga alte mii de kilometri într-un viitor previzibil. Planificatele subvenţii guvernamentale de miliarde au fost anulate după ce Curtea Constituţională de la Karlsruhe a declarat în parte neconstituţional modul în care cabinetul federal a alcătuit bugetul.

În Germania nu există suficiente reţele de înaltă tensiuneImagine: Fotolia/H. Wolf

Guvernul de la Berlin este nevoit acum să facă economii şi să majoreze impozitele consumatorilor şi întreprinderilor. Nu doar şeful BASF vede asta cu scepticism. Împreună cu conducerile concernelor Deutsche Telekom şi ai gigantului energetic E.on, Brudermüller a scris o scrisoare deschisă, în care managerii de top dau alarma şi solicită altă metodă de finanţare a schimbării energetice. Cu atât mai mult cu cât furnizorii de curent îşi vor majora în continuare preţurile.

Infrastructura este o chestiune vitală

Dar nu doar infrastructura energetică îi nemulţumeşte pe manageri. Şi restul infrastructurii din Germania este "insuficientă din multiple motive", devenind "un obstacol în calea creşterii economice". Competitivitatea Germaniei la nivel internaţional s-a bazat decenii la rând pe o infrastructură foarte extinsă, care a operat ireproşabil mai ales în domeniile energie, transport şi telecomunicaţii. Dar acest avantaj concurenţial ameninţă de câţiva ani să se transforme în contrariul său.

"Infrastructura este o chestiune vitală", a subliniat Brudermüller, făcând referire la drumurile şi autostrăzile în stare jalnică, la podurile care ameninţă să se prăbuşească, la întârzierile şi anulările trenurilor Deutsche Bahn, la lipsa unor magistrale de curent şi insuficienta digitalizare în administraţia publică. "Dacă toate acestea nu se vor face, în Germania nu vor mai veni firme străine".

Drumuri, poduri, căi fertae - toate într-o stare deplorabilă

Sunt critici pe care guvernul german le ia în considerare. Liberalul Volker Wissing , ministrul Transporturilor şi Digitalizării, vede nevoia asanării infrastructurii Germaniei. Pe locul întâi se află pentru el reţelele de transport, mai ales căile ferate, autostrăzile şi şoselele principale. Doar 4500 de poduri de autostradă se află într-o stare atât de avansată de deteriorare încât, în parte, trebuie aruncate în aer şi construite altele noi.

Infrastructura excelentă, inclusiv feroviară, a avantajat Germania decenii în şirImagine: Michael Probst/AP/picture alliance

La Deutsche Bahn pe 40 de segmente însumând mai bine de 4000 de kilometri,  calea ferată şi reţeaua de electrificare pentru locomotive sunt atât de uzate încât este necesară reconstrucţia lor de la zero. Guvernul federal are în plan să aducă până în 2027 o contribuţie de aproximativ 27 de miliarde de euro. Dar deja de pe acum se ştie că nu va fi de ajuns.

Frâna datoriilor a redevenit subiect de dispută

Guvernul federal, landurile şi administraţiile locale nu dispun nici pe departe de banii necesari modernizării infrastructurii. Mai ales că frâna datoriilor, ancorată în Constituţie, prevede că statul nu are voie să cheltuie mai mulţi bani decât încasează la buget.

Este o prevedere care a provocat în cadrul coaliţiei de guvernământ, care tocmai negociază proiectul de buget pe anul viitor, o amplă dispută. Social-democraţi şi ecologiştii ar vrea să suspende din nou frâna datoriilor, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani, în timpul situaţiilor de urgenţă generate de pandemie şi de războiul din Ucraina. Liberalii în schimb nu vor contractarea de noi datorii şi spun că toate ministerele trebuie să facă economii începând din 2025. Şi fără mari investiţii pentru infrastructură, la buget este previzibil că va exista o gaură de 25-30 de miliarde de euro.

Războiul din Ucraina afectează şi economia germană

02:41

This browser does not support the video element.

Infrastructură finanţată prin datorii?

Social-democraţii şi ecologiştii vor să reformeze frâna datoriilor, astfel încât investiţiile în infrastructură să poată fi finanţate şi prin credite. Ei sunt sprijiniţi şi de o serie de experţi în economie. Michael Hüther, şeful Institutului Economiei Germane (IDW), apropiat de patronat, propune, pe lângă bugetul federal, înfiinţarea unui fond special, dotat cu 500 de miliarde de euro, pentru infrastructură şi transformare.

Sabine Kinkartz Sabine Kinkartz, reporter DW la Berlin, scrie despre politică și economie.