Situația este precară iar perspectivele pesimiste. Guvernul german a anunțat miercuri că se așteaptă la un nou an cu recesiune în Republica Federală: economia ar urma să scadă în 2024 cu 0,2%, după ce anterior se aștepta o creștere de 0,3 procente, a declarat ministrul Economiei Robert Habeck. În 2023 se înregistrase deja o scădere de 0,3%. Doi ani consecutivi de recesiune au mai fost doar o singură dată în istoria postbelică a Germaniei, în 2002 și 2003.

"Din 2018, economia germană nu a mai crescut puternic", a fost nevoit să admită Habeck. Ar fi nevoie de eforturi sporite pentru ca "Germania să revină pe calea creșterii". Potrivit lui Habeck, ar trebui construit un sistem de alimentare cu curent electric neutru din punct de vedere climatic. Iar economia ar trebui să simtă reducerile de birocrație: "Contează doar ceea ce are efect de ușurare în practică".

"Copil problemă al zonei Euro"

În septembrie, și indexul climatului de afaceri, publicat de Institutul Ifo din München, a venit cu vești proaste: "Economia germană se află sub o presiune tot mai mare", a anunțat președintele Ifo Clemens Fuest. Pentru AFP,  el a arătat că este a patra depreciere consecutivă a barometrului mediului de afaceri german: firmele sunt nemulțumite de actuala situație și nu se așteaptă la mai bine în viitorul apropiat.

Și Institutul pentru macroeconomie și cercetarea conjuncturii economice (IMK) al Fundației Hans Böckler, apropiată de sindicate, și-a modificat negativ prognoza: în 2024, PIB-ul german va bate pasul pe loc cu o creștere de 0,0%. În context, economistul Christoph Swonke de la DZ Bank a spus pentru Reuters că Germania ar fi deja "noul copil problemă al zonei Euro".

Companiile germane sunt interesante pentru întreprinzătorii străini

Pentru că în Germania cadrul economic actual nu este foarte ofertant, firmele caută ajutor financiar în străinătate. Deutsche Bahn, de exemplu, care vrea să-și vândă serviciul de logistică Schenker. Consiliul de supraveghere a aprobat recent vânzarea profitabilei aripi de logistică a DB - pentru nu mai puțin de 14 miliarde de euro concernului danez de logistică DSV. Bani de care concernul de stat german are mare nevoie.

Un alt exemplu este Commerzbank, bancă salvată de guvern de la faliment în timpul crizei financiare - Berlinul deține încă 12% din activele băncii. În septembrie, italienii de la Unicredit s-au implicat la Commerzbank și ar dori să preia cu totul banca germană. BCE, care trebuie să aprobe o astfel de preluare, și-a dat deja acordul de principiu, după cum ar fi aflat agenția Reuters de la surse apropiate afacerii.

Și alte concerne germane au în vedere relocarea în afara țării sau devin tot mai interesante pentru capitalul străin: de exemplu gigantul din industria chimică BASF, care vrea să construiască pentru 10 miliarde de euro un centru de producție în China; sau compania energetică de dimensiuni medii Techem, care ar urma să fie vândută de proprietarul actual elvețian Partners Group investitorului american TPG.

"Firmele nu au pașaport"

O preluare a unei firme germane care se finanțează încă din banii contribuabililor din Germania? Mulți observatori consideră că este vorba de un proces absolut natural. Carsten Brzeski, economist-șef la ING, spune că este clar că "stagnarea economică și modificările structurale au desigur urmări pentru întreprinderi." Pentru DW, el a precizat: "În astfel de perioade se ajunge la preluări - în interiorul unei țări sau din afara ei."

Stefan Kooths este director la Institutul pentru economie mondială de la Kiel (IfW). El rezumă lucrurile astfel: "Firmele nu au pașaport." În opinia sa, "pentru bunăstarea unei țări decisivă nu este naționalitatea proprietarilor companiilor ei, ci calitatea mediului de afaceri."

Kooths mai observă că "tendința de scădere a investițiilor directe în Germania este un alt indiciu privind slăbiciunile mediului economic și de afaceri german". Țările puternice din acest punct de vedere atrag capitalul străin, "cele slabe sunt ocolite de investitori", explică el.

Iar intrarea de capital străin pe piața germană nu este ceva rău, crede directorul IfW Kooths. Dimpotrivă: "Dacă investitorii străini au idei mai bune privind folosirea resurselor din Germania, atunci acest lucru va folosi și mediului economic local, prin progresele în materie de productivitate."

Reducerea birocrației - veșnica promisiune

Din anii 80 ai secolului trecut, fiecare guvern de la Berlin promite reducerea birocrației pentru atragerea de noi investitori. Și de decenii promisiunile rămân neîmplinite: "Se vede un efort în acest sens, dar lipsește consecvența în aplicarea măsurilor", spune Stefan Kooths. El adaugă că tocmai "inițiativa de stimulare a creșterii economice va genera birocrație suplimentară".

Vinovat nu ar fi doar Berlinul, ci și UE, care ar contribui masiv la povara birocratică: "Mai ales cu toate sistemele de raportare superflue - de la taxonomia comunitară până la reglementarea lanțurilor de aprovizionare - actorii de pe piața unică își stau mereu singuri în drum."

Pentru Carsten Brzeski, reducerea birocrației este calea corectă, la care mai "sunt încă multe de făcut". Economistul are o cerere concretă în acest sens: "Avem nevoie urgentă de mai multă e-guvernare. Acest lucru va grăbi micșorarea birocrației și va folosi de asemenea corectării penuriei forței de muncă calificate."

Duce "drumul verde" spre succes?

În Germania, ministrul Economiei este responsabil și pentru protecția mediului, la Bruxelles, Comisia Europeană vrea să o ia pe un "drum verde" spre viitor. Cei doi experți cu care am stat de vorbă nu cred însă că prioritizarea ecologiei va ajuta economia. "În general, decarbonizarea nu va genera nicio poveste de creștere economică", crede Kooths, deoarece "politica de decarbonizare suferă de prea mult intervenționism."

Economistul ING Brzeski vede lucrurile la fel: "Concentrarea pe tehnologii verzi a generat până acum prea puține investiții. Ar fi o strategie greșită să mizăm totul pe cartea 'verde'. Economia germană a pierdut enorm din competitivitatea sa în ultimii zece ani."

Avertisment privind protecționismul

Competitivitatea industriei germane este și pentru Stefan Kooths cheia revenirii la creștere. Dar el avertizează energic cu privire la acționism: "Creșterea nu trebuie stimulată, ci favorizată."

Programele conjuncturale, a spus el pentru DW, nu ar fi necesare în acest sens iar actuala inițiativă de creștere a guvernului german, deși s-ar îndrepta "în direcția corectă, nu va putea să determine o schimbare de trend. În acest sens ar fi nevoie de o schimbare fundamentală de curs, departe de politica industrială intervenționistă și spre o politică de întărire a mediului economic și de afaceri."

Guvernul german nu ar trebui să facă nimic în fața amenințării preluării firmelor germane de către investitori străini, afirmă Stefan Kooths categoric. El avertizează față de "protecționismul de capital". Expertul face în schimb referire la legile pieței, potrivit cărora companiile ajung să fie pasibile de preluări atunci "când structura lor nu mai face față concurenței."