Într-o cuvântare rostită miercuri în Bundestag, camera inferioară a parlamentului german, cancelarul Olaf Scholz a anunțat că Berlinul va furniza Ucrainei armament de apărare antiaeriană de ultimă generație. În intervenția sa, Scholz a tematizat abordarea Berlinului în războiul din Ucraina și repercusiunile acestuia asupra economiei și cheltuielilor publice. 

Guvernul german, care își prezintă miercuri bugetul, a fost criticat puternic în ultima perioadă pentru reținerea pe care o manifestă față de ideea de a pune la dispoziția Ucrainei armament greu. 

În așteptarea discursului lui Scholz, liderul opoziției, Friedrich Merz, șeful Uniunii Creștin-Democrate, i-a cerut cancelarului să lase deoparte textul pregătit de consilieri și să spună concret în Parlament ce arme intenționează să livreze Ucrainei.  

Scholz a arătat că Berlinul a început să trimită arme Ucrainei imediat după începerea războiului. Mai bine de 15 milioane de cartușe, 100.000 de grenade de mână și peste 5.000 de mine antitanc au fost livrate de Germania până în prezent, a subliniat șeful guvernului. 

În săptămânile următoare, a promis Scholz, Germania va spori numărul armelor furnizate Ucrainei, care vor include și un sistem antiaerian IRIS-T. IRIS-T are capacitatea de a ținti și doborî rachete aer-aer și sol-aer. Scholz a precizat totodată că Germania a transmis tot timpul un mesaj clar în ceea ce privește prioritățile sale.

”Putin nu trebuie să își atingă obiectivele. El nu trebuie să scape cu acest atac militar împotriva unei alte țări. Acesta este un imperialism, pe care noi, în Europa, nu îl vom accepta”, a afirmat cancelarul federal. Înainte de a aborda problema cheltuielilor militare, Scholz a amintit că guvernul ia o serie de măsuri pentru a ușura povara creșterii prețurilor pentru populație. 

Schimbare de abordare în privința cheltuielilor militare

Într-o declarație guvernamentală în Bundestag rostită la 27 februarie, Scholz anunța că bugetul va fi dotat cu un fond special unic de 100 de miliarde de euro (107 miliarde de dolari) pentru proiecte de apărare.

De asemenea, el a declarat că peste 2% din PIB va fi investit în apărare, un obiectiv în conformitate cu angajamentele Germaniei ca membru al NATO. Cancelarul german afirma la acea vreme că invazia Rusiei în Ucraina a determinat o adevărată ”Zeitenwende”, o schimbare de macaz în ceea ce privește finanțarea armatei germane.

Anunțul a marcat o schimbare majoră a politicii germane de apărare, după decenii de reținere militară parțial înrădăcinată în istoria sângeroasă a Germaniei din secolul XX.

Imediat după invazia Rusiei în țara vecină, șeful armatei germane a declarat că propriile sale trupe sunt slab echipate pentru acțiuni militare și că s-a "săturat" de neglijarea armatei de către Germania.

Fondul urmează să fie folosit pentru finanțarea mai multor proiecte, vizând comunicarea criptată, noi nave de război și un sistem de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune.

Ca răspuns la criticile privind livrările sale de arme către Kiev, Berlinul amintește că furnizează arme în mod indirect, trimițând echipamente către alți aliați NATO. Aceste țări, cum ar fi Republica Cehă, pot, la rândul lor, să livreze Kievului armele lor mai vechi - în principal de concepție sovietică și mai familiare armatei ucrainene.