Un grup de parizieni s-a autoproclamat "trupă de gherilă culturală" şi restaurează în secret opere de artă. Sub protecţia nopţii şi a ignoranţei autorităţilor, iubitorii de artă au reuşit, de pildă, să repare orologiul din celebrul Panteon, unul dintre simbolurile Parisului, unde şi-au găsit odihna veşnică personalităţi precum Voltaire şi Victor Hugo. Orologiul din secolul al 19-lea funcţionează din nou, după ce fusese parcă uitat timp de 50 de ani. Membrii aşa-numitei "gherile culturale" l-au reparat cu trei ani în urmă pe timp de noapte, fără a cere o remuneraţie, dar şi fără acordul autorităţilor, informându-l ulterior cu nonşalanţă pe administratorul Panteonului că orologiul funcţionează din nou datorită activităţilor secrete ale ceasornicarului Jean-Baptiste Viot. Autorităţile pariziene nu s-au arătat prea încântate, dar nici nu au criticat demersurile "gherilelor culturale". Purtătorul de cuvânt al grupării, Lazar Kunstmann, a publicat recent o carte despre aceste activităţi de restaurare, intulată "La culture en clandestins".

Pe lângă restaurarea unor obiecte de artă lăsate în paragină de reprezentanţii statului, "gherilele culturale" organizează şi spectacole de teatru sau proiecţii de film în teatre sau cinematografe închise, desigur tot pe timp de noapte.

"Reprezentanţii instituţiilor ne lasă în pace, chiar dacă află ce facem", a povestit Lazar Kunstmann, citat de Deutsche Presseagentur. "Nu le prea pasă ce se întâmplă, vor doar să plece acasă cât mai repede."

Cu 400 de ani în urmă a apărut primul roman SF

Pe 21 iulie se aniversează 40 de ani de când primul om - astronautul american Neil Armstrong - a pus piciorul pe lună. Autorul francez Jules Verne a scris deja în 1865 romanul "De la pământ la lună", datorită căruia a intrat în istorie drept fondator al literaturii de science-fiction. Însă primul roman SF despre o călătorie în spaţiul cosmic a fost publicat în urmă cu 400 de ani de celebrul astronom şi matematician german Johannes Kepler. Cartea intitulată "Somnium" a fost scrisă în latină, iar traducerea oficială în limba germană a fost lansată de abia în 1898. Din povestea imaginată de Kepler nu lipsesc elementele de basm: cel care ştie cum se poate ajunge pe lună este un spirit, pe care nu îl poate chema decât o vrăjitoare pe nume Fiolxhilde, prin diverse ceremonii păgâne. Astăzi, un crater de pe lună cu un diametru de 32 de kilometri poartă numele lui Johannes Kepler.

Expoziţie despre "Viaţa germană în Europa centrală şi de est"

La Berlin s-a deschis o expoziţie despre coloniştii din spaţiul german care s-au stabilit în Europa centrală şi de est între secolul al 12-lea şi al 19-lea, sub genericul "Cei chemaţi - Viaţa germană în Europa centrală şi de est". Din aceste grupuri fac parte şi saşii transilvăneni, şvabii bănăţeni sau minoritatea germană din Basarabia. Expoziţia este organizată de instituţia culturală Zentrum gegen Vertreibung. Preşedintele instituţiei, Erika Steinbach, a subliniat în cadrul vernisajului că acest proces de migraţie s-a desfăşurat pe cale paşnică, din moment ce populaţia de origine germană a fost atrasă în teritoriile Europei răsăritene prin diverse privilegii materiale.

Autor: Alexandra Sora
Redactor: Robert Schwartz