1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Global Media Forum 2025: Punți împotriva populismului

7 iulie 2025

DW invită experți media din întreaga lume la Bonn pentru a discuta strategii de coeziune. Ce este de făcut în vremuri polarizate, marcate de neîncredere și agresivitate generalizate?

Mai multe persoane pe o scena vorbesc despre subiecte de actualitate. În spatele lor tronează stema Germaniei
Imagine de la Global Media Forum din 2024Imagine: Björn Kietzmann/DW

Regimurile autoritare câștigă teren peste tot în lume, impunându-se prin populism zgomotos și restricționarea libertății presei.

Sute de experţi în media vin la Global Media Forum 2025 pentru a discuta despre provocările unei lumi care transformă rapid, inclusiv pentru ei, ca urmare a digitalizăriiImagine: Florian Görner/DW

Global Media Forum”, un eveniment marca Deutsche Welle, își propune și în acest an să ”depășească barierele și să construiască punți” pentru a contracara discursul populist. Acesta este motto-ul congresului media de două zile, care începe astăzi, 7 iulie 2025, la Bonn, în vestul Germaniei.

Trump închide robinetul cu bani. Dispar posturile media americane din străinătate?

Vizita lui Steve Capus, președintele postului american Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), demonstrează fără putință de tăgadă presiunile la care sunt supuse mass-media libere, precum radiodifuzorii publici - inclusiv în țările occidentale.

Directorul general al DW, Peter Limbourg, va vorbi cu colegi din Senegal, Polonia, SUA și Marea Britanie despre strategii pentru menținerea accesului la informații libere în lumeImagine: Philipp Böll/DW

Un exemplu grăitor este SUA, unde administrația condusă de președintele Donald Trump vrea să oprească finanțarea postului de radio Europa Liberă, cu sediul în Praga, ale cărui frecvențe mărturisesc, de zeci de ani, parteneriatul transatlantic între Europa și SUA.

La fel ca Deutsche Welle, RFE/RL emite fără cenzură în țări cu piețe media sufocate de propagandă. ”Trebuie să supraviețuim. Dispariția noastră ar fi un cadou uriaș pentru Rusia și China”, a declarat șeful RFE, Capus, în avanpremiera discuțiilor de la Bonn. Distinsul oaspete va aborda îngrijorările curente împreună cu directorul postului polonez de radio TVP World, Michał Broniatowski, directorul-general Deutsche Welle, Peter Limbourg, și Jonathan Munro, directorul global al BBC.

”În multe părți ale lumii, instabilitatea politică este în creștere, iar consecințele pentru publicul nostru sunt enorme”, a declarat Munro. În acest timp, colegii din Statele Unite sunt obligați să închidă sau să își restricționeze programele media libere. ”Observăm o evoluție îngrijorătoare, mai cu seamă că dezinformarea și informațiile false se răspândesc agresiv la nivel mondial”, a spus oaspetele din Marea Britanie.

DW premiază o jurnalistă temerară din Georgia

Jurnalista georgiană Tamar Kinzurașvili, laureata Freedom of Speech Award, un premiu acordat anual de DW pentru realizări deosebite în domeniul libertății presei, cunoaște bine pericolele. 

Georgienii se tem că vor fi următoarea țintă a lui Putin

03:26

This browser does not support the video element.

”"În perioada în care ne aflam sub pulpana Uniunii Sovietice, nu beneficiam de drept de vot și eram dependenți de un regim totalitar. Într-un stat democratic, cetățenii trebuie să exercite un rol activ pentru a-și păstra libertatea. Or, presei îi revine o responsabilitate specială în asigurarea separaţiei puterilor în stat”, a declarat ea pentru DW.

Conștientă de această responsabilitate, jurnalista georgiană se implică asiduu în activitatea fundației sale pentru dezvoltarea mass-media, al cărei sediu se află în capitala Tbilisi. Ea predă jurnaliștilor noțiuni privind verificarea faptelor și le aduce în atenție problematica discursului instigator la ură.

Blocaje digitale impuse de regimurile autoritare

Numeroase mese rotunde din programul GMF de anul acesta vor aborda instrumente de lucru practice pentru profesioniștii din domeniul mass-media.

”Cum construiesc regimurile autoritare ziduri digitale și cum pot fi acestea depășite” este titlul uneia dintre discuții. După un prim eveniment dedicat inteligenței artificiale generative în jurnalism, organizat anul trecut, GMF 2025 se va concentra acum și pe aspectele etice ale noilor tehnologii în jurnalism. În ce măsură le este permis jurnaliștilor să utilizeze inteligența artificială în munca lor? Unde începe și unde se termină munca independentă, de creație?

În vreme ce Europa contraatacă divizarea și populismul prin cooptarea de noi state membre, iar Ucraina, cel mai recent candidat la aderarea la UE, se află în mijlocul războiului de agresiune al Rusiei, discursul comisarului european pentru extindere, Marta Kos, la GMF, capătă un accent deosebit. Va respecta comunitatea europeană angajamentul față de țara atacată de trupele lui Putin?

Ministrul sirian al informațiilor vine la GMF

Ministrul sirian al informațiilor, Hamza AlmustafaImagine: privat

Anul acesta, GMF îl are ca invitat pe ministrul sirian al informațiilor, Hamza Almustafa. După căderea dictatorului Bashar al-Assad, susținut de președintele rus Vladimir Putin, viitorul Siriei multietnice stă sub semnul incertitudinii. Almustafa va discuta reconstrucția Siriei inclusiv din perspectiva rolului presei.

Însă cum ar putea presa să ajute la depășirea barierelor, în condițiile în care multe persoane, în special în Orientul Mijlociu, suferă din cauza războiului, care adâncește diviziunea dintre oameni?

Un documentar excepțional

Un documentar coprodus de DW despre cea mai mare crimă de război din Europa de după Al Doilea Război Mondial caută să ofere un răspuns.

”Das Srebrenica Tape – von Papa für Alisa” (Caseta Srebrenica – de la tati pentru Alisa), realizat de Chiara Sambuchi, va avea premiera la conferința organizată în aceste zile la DW.

Alisa, protagoniste tulburătoarei producții, avea nouă ani când tatăl ei a fost ucis, în urmă cu 30 de ani, împreună cu 8000 de băieți și bărbați, în zona Srebrenica, în estul Bosniei, de către forțele sârbe, într-un masacru care a durat mai multe zile.

Caseta VHS a fost scoasă clandestin din Srebrenica

Protagonista filmului, Alisa, plânge la mormântul tatălui ei de la Srebrenica, în localitatea Potocari, unde în iulie 1995 staţionau trupele ONUImagine: DOCDAYS Productions

Alisa trăiește astăzi împreună cu fiica și mama sa în orașul Saint Petersburg, din statul american Florida. În timpul războiului din Bosnia și Herțegovina, între 1992 și 1995, ea a fost dusă de părinții săi în siguranță, peste graniță, la bunicii materni din Serbia. Mama ei sârbă și tatăl ei au rămas în Srebrenica.

Tatăl ei, cineast amator, a filmat viața de zi cu zi din micul oraș asediat în timpul blocadei de peste trei ani a zonei protejate de ONU din Srebrenica. În filmări, el se adresează în repetate rânduri fiicei sale. Tatăl a reușit să-i trimită fetiței sale o casetă VHS înainte ca Srebrenica să fie cucerită de trupele sârbe conduse de temutul general bosniaco-sârb Ratko Mladic.

Pentru Alisa, fiica unei sârboaice și a unui bosniac musulman ucis de sârbi, construirea de punți și depășirea barierelor reprezintă o valoare în sine. ”Alisa a decis să nu ia partea nimănui”, ne spune realizatoarea Chiara Sambuchi.

Ceea ce contează cu adevărat pentru Alisa este să se opună ”acestei uri religioase, etno-religioase îngrozitoare și grozăviilor care decurg din aceasta”.