”Chiar și în vremuri întunecate, optimismul este cea mai bună cale, deoarece pesimiștii de obicei nu contribuie la soluții”. Și vremurile sunt, într-adevăr, întunecate, după cum a punctat directorul general al DW, Peter Limbourg, în deschiderea Forumului Media Global (GMF), eveniment organizat de Deutsche Welle, pentru care au venit la Bonn, anul acesta, peste o mie de jurnalişti din întreaga lume. Războaiele fac ravagii în Ucraina, Orientul Mijlociu și Sudan, regimurile autoritare par să fie în ascensiune la nivel mondial, democrația bate în retragere. Și, în acest context, devin tot mai firave libertatea presei și libertatea de exprimare.

Imagini porno generate de AI

”Sharing solutions” este motto-ul GMF din acest an. ”Să împărtășim soluții” pentru diversele întrebări care provoacă peisajul media. Cum pot jurnaliștii să-și îndeplinească misiunea în ciuda pericolelor și a presiunii crescânde? Cum le ajung mesajele la cât mai mulți oameni din societățile lor? Cum influențează evoluțiile tehnice media și consumul de jurnalism? ”Nu doar lumea digitală schimbă jurnalismul, inteligența artificială îl va zgudui și mai mult”, a punctat directorul general al DW Peter Limbourg.

Potențialul de utilizare greșită a IA este mare. De la imagini false, la voci imitate care sună înșelător de reale, realitatea poate fi contrafăcută. În discursul său, ministrul german de Externe Annalena Baerbock a vorbit despre falsurile - așa numitele deep fakes - care o prezentau drept prostituată: ”IA face dezinformarea mai ieftină, mai ușoară și mai eficientă”.

Jurnalista de origine filipineză Maria Ressa, câștigătoare a Premiului Nobel pentru Pace, a trăit experiențe similare. Portalul ei de știri online ”Rappler” publică în mod repetat articole incomode despre cei aflați la putere în Filipine - și, desigur, consecințele nu s-au lăsat mult așteptate: imagini deep fake obscene cu ea circulă în mediul online. Pentru a călători la conferința DW de la Bonn, Ressa a trebuit să ceară permisiunea guvernului de la Manila.

O voce pentru cei pe care guvernul nu-i ascultă

S-a mai discutat, în prima zi a GMF, despre cum se relatează alegerile în acest an electoral global, în care peste jumătate din populația planetei, oameni din 70 de state, votează, precum și despre legătura dintre democrație și mass-media. Participanții la diferitele grupuri de discuții au asamblat, prin mesajele lor, o imagine predominant negativă. Pe de o parte, rețelele sociale fac posibilă informarea independentă și preluarea mesajului public în țări ale căror regimuri controlează mass-media tradiționale, în special audiovizualul de stat. Pe de altă parte, neîncrederea în mass-media și o anume oboseală în fața informațiilor devine tot mai pregnantă în spațiul public.

Prezența la vot este și ea în scădere în multe țări. E cumva datoria profesioniștilor media să stabilească contact direct cu oamenii, cu problemele lor de zi cu zi, iar acest mesaj s-a auzit de multe ori în dezbaterile de la Bonn.

Ellen Heinrichs, directoarea generală a Institutului pentru jurnalism constructiv de la Bonn, a subliniat că multă lume s-a săturat de veștile proaste. ”Oamenii sunt copleșiți” pentru că prea des jurnalismul este exact despre ceea ce spun politicienii. ”Avem nevoie de o diversitate de perspective”. Jurnalismul constructiv nu ignoră în niciun caz problemele, dar oferă și soluții.

Pe de altă parte, aproape fiecare redacție angajează fact checkers, specialiștii în verificarea informațiilor suspecte aflate deja la consumatorii media. Anant Goenka, directorul grupului editorial care publică ziarului The Indian Express, a amintit însă că așa ceva se practică dintotdeauna în redacțiile care își respectă meseria și misiunea: verificarea faptelor a fost mereu o obligație internă normală pentru fiecare instituție media responsabilă și a reprezentat baza credibilității, cea mai importantă monedă a jurnalismului.

Adriano Nuvunga, șeful Centro Para Democracia e Direitos Humanos din Mozambic, vede tendințe de democratizare în multe țări africane, dar ”guvernele nu ascultă oamenii, nu la reprezintă interesele”. Acest lucru le-ar da cetățenilor impresia că democrația nu are nimic de oferit. Meseria jurnalismului este să le ofere acestor oameni o voce.

"Continuă să lucrezi!"

Evident că inteligența artificială înseamnă mai mult decât generarea de falsuri. Ar fi o mare greșeală să i se șteargă toate meritele doar pentru că unii abuzează de capacitățile tehnologiei. Directorul DW Peter Limbourg sfătuiește utilizarea inteligenței artificiale ca instrument, nu ca înlocuitor al jurnalismului creat de om: ”IA poate oferi sprijin, dar deciziile jurnalistice importante trebuie să fie întotdeauna luate de oameni”.

Câștigătoarea Premiului Nobel pentru Pace Maria Ressa solicită un control internațional al inteligenței artificiale și al marilor corporații din spatele acesteia - acum, cât se mai poate: ”Fereastra pentru acțiune se închide, dar este încă deschisă”. Mesajul scriitoarei filipineze este amplificat și de șefa diplomației de la Berlin Annalena Baerbock: ”Suntem în favoarea reglementării internaționale a inteligenței artificiale. Trebuie proiectată în așa fel încât oamenii să păstreze controlul”. Acest demers se întâmplă la nivel european. Dar pentru că există reproșuri legate de viteza cu care lucrurile se mișcă, ministra federală amintește că pentru astfel de inițiative legislative e nevoie mai întâi de majorități adecvate.

Pentru Baerbock, mai importantă decât relația dintre IA și mass-media este găsirea unui răspuns la întrebarea ”Cum ne facem societățile mai rezistente?”. Jurnalismul independent este piatra de temelie a oricărui sistem democratic, capabil să îi tragă la răspundere pe cei de la putere. Având în vedere problemele globale majore, ce pot face, de fapt, profesioniștii media pentru a contracara evoluțiile nedemocratice? La această dilemă, soluția, primită cu aplauze, a venit de la Maria Ressa, jurnalista aflată sub asediul puterii politice din Filipine: ”E simplu, continuă să lucrezi!”.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.