În timp ce Grecia se află în toiul sezonului turistic, numărul refugiaţilor sosiţi din Libia prin Marea Mediterană creşte. Cea mai afectată este în prezent coasta sudică a insulei Creta şi micuţa insulă Gavdos, punctul cel mai sudic al Greciei. Acolo presiunile cresc prin numărul tot mai ridicat de la o zi la alta al refugiaţilor sosiţi din Libia, ţară care se află în sud, la o distanţă de aproximativ 350 de kilometri. Numai în ultima săptămână, în Creta şi Gavdos au sosit în jur de 1500 de refugiaţi, respectiv au fost recuperaţi din mare de Paza de Coastă elenă în faţa insulei Creta.

Autorităţile locale s-au declarat depăşite de situaţie. Sute de oameni zac în plin soare în porturile Cretei, la Chania, Rethymnon şi Heraklion. Zilele trecute, aproximativ 500 de oameni au fost transportaţi în portul Lavrio din estul Atenei.

În reacţie la situaţia actuală, guvernul elen condus de premierul Kyriakos Mitsotakis a impus o controversată revizuire a legislaţiei: timp de cel puţin trei luni, cererile de azil depuse de refugiaţii din Libia nu vor fi prelucrate. În plus, se doreşte edificarea unei noi tabere pentru refugiaţi pe insula Creta.

Refugiaţii sunt arestaţi

Proiectul de lege adoptat prevede arestarea iniţială a refugiaţilor ajunşi pe Creta din nordul Africii, fără ca aceştia să aibă posibilitatea imediată de a solicita azil. La capătul unui termen de trei luni este planificată o expulzare accelerată. Dar această reglementare este în contradicţie cu norme juridice internaţionale şi europene, cum ar fi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului sau Carta Drepturilor Fundamentale a UE, precum şi cu legislaţia elenă. Acestea toate garantează dreptul la o procedură de azil echitabilă. Unii experţi eleni cred că noua lege va atrage proceduri europene de sancţionare a Greciei.

Distragerea atenţiei de la alte probleme

După înmulţirea numărului de refugiaţi sosiţi în ţară, guvernul elen se confruntă cu presiuni sporite din partea opiniei publice şi a partidelor politice care îi cer rezolvarea acestei crize. Modificarea legii poate fi interpretată drept reacţie la aceste presiuni. Dar poate fi înţeleasă şi ca încercare de distragere a atenţiei de la alte probleme de politică internă.

De la sfârşitul lunii iunie, opinia publică este preocupată de un scandal legat de dobândirea ilegală a unor subvenţii UE pentru agricultură. Şi accidentul feroviar de la Tempi, petrecut în urmă cu mai bine de doi ani, nu este elucidat nici până azi şi vinovaţii nu au fost traşi la răspundere.

Insuliţă cu resurse limitate

Aproximativ o cincime din refugiaţi ajung în UE păşind pe insula Gavdos, aflată la sud de Creta, la o depărtare de 35 de kilometri. Insula are resurse şi spaţii de cazare limitate. Rezervele de apă sunt drămuite şi puse la dispoziţie mai ales localnicilor şi turiştilor sosiţi în sezonul estival. Administraţia locală nu are personal suficient şi pe insulă nu se poate ajunge decât cu bacul, venind dinspre Creta.

Aprovizionarea refugiaţilor cu cele necesare este minimală şi ţelul administraţiei locale este transferarea lor în altă parte cât mai curând. Insula Gavdos primeşte ajutor financiar şi logistic din partea Ministerului elen al Migraţiei şi din partea unor nave ale Frontex, staţionate temporar în zonă.

Opoziţie în Grecia

O suspendare temporară a prelucrării cererilor de azil a existat până acum în Grecia doar în perioada pandemiei şi în cazuri excepţionale la râul Evros, care formează în nord-estul ţării graniţa cu Turcia. Măsurile de acum au un caracter represiv accentuat şi implică nişte chestiuni serioase legate de respectarea normelor statului de drept. Extrem de controversate sunt expulzările în ţări nesigure de origine sau tranzit, care pot încălca standarde internaţionale de protecţie şi care implică riscuri de ordin umanitar.

În Grecia există şi din alte cauze opoziţie faţă de noua lege. Unora li se pare că nu merge până la capăt. Proteste la nivel local îngreunează construcţia sau extinderea centrelor pentru primirea refugiaţilor. În majoritatea partidelor, inclusiv Nea Dimokratia a premierului Mitsotakis, creşte opoziţia faţă de edificarea unor tabere pe insula Creta. Şi branşa turistică elenă se teme că imaginea îndrăgitei insule de vacanţă va fi afectată negativ. Protestele sunt toate împotriva primirii refugiaţilor pe Creta. Dar nu este clar ce vor protestatarii să se întâmple cu cei sosiţi.

Delegaţie UE expulzată

Comisia Europeană este la curent cu modificarea legii şi manifestă înţelegere pentru situaţia împovărătoare de la graniţa externă a UE din Grecia. Criticile din Bruxelles sunt moderate, mai ales că recentul val de refugiaţi are şi o componentă geopolitică. Generalul Khalifa Haftar, la putere în estul şi sudul Libiei, vrea probabil să sporească presiunile prin trimiterea refugiaţilor spre Grecia, astfel încât regimul său să fie recunoscut de UE. El a făcut la începutul săptămânii să eşueze pentru moment negocierile cu reprezentanţi ai UE. Pe membrii delegaţiei, între care comisarul european, austriacul Markus Brunner şi ministrul de Interne al Italiei, Matteo Piantedosi, i-a declarat la sosirea lor la Benghazi persona non grata şi i-a expulzat din ţară.