Relațiile greco-turce sunt marcate de nenumărate tensiuni. Complicate sunt în special disputa privind frontierele maritime dintre cele două țări și chestiunea cipriotă, încă nerezolvată la 50 de ani de la invazia turcă a acestei țări insulare din estul Mediteranei.

Tensiunile dintre Atena și Ankara au fost adesea atât de puternice încât amenințau să se transforme într-un conflict militar. În urmă cu un an și jumătate, guvernele celor două țări au decis totuși să caute dialogul.

Eforturile lor au dat roade: în ultimele 18 luni aproape că nu au mai existat zboruri ale avioanelor de luptă turcești și grecești deasupra Mării Egee iar președintele turc Recep Tayyip Erdogan a renunțat în bună măsură la amenințările verbale la adresa Atenei. În decembrie 2023, el a vizitat capitala Greciei și a semnat un acord de prietenie cu prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis.

Luni (13.05.2024) a venit rândul șefului guvernului elen să facă o vizită la Ankara. La începutul anului acestuia, când a fost stabilită întâlnirea, așteptările privind o aprofundare a relațiilor de prietenie turco-elene erau încă relativ mari. Între timp, entuziasmul a făcut loc dezamăgirii, fiind limpede că marile dosare nu pot fi deocamdată rezolvate.

O soluție pentru frontierele maritime prin intermediul Curții Internaționale de Justiție de la Haga încă nu se arată la orizont iar în chestiunea cipriotă nu s-a înregistrat niciun progres. În pofida acestor neajunsuri, Mitsotakis și Erdogan încearcă să nu pună în pericol ”apele calme”, fiind interesați de menținerea unui climat relativ pozitiv.

După întâlnirea de la palatul prezidențial, cei doi lideri politici au părut hotărâți să ducă mai departe "agenda pozitivă" a relațiilor bilaterale. Ei au vorbit despre o cooperare satisfăcătoare în domeniul turismului și al relațiilor comerciale, precum și în strategia de intervenție în caz de dezastre naturale.

Opinii despre Hamas

Cei doi șefi de guvern au minimalizat aproape toate dezacordurile, cu o singură excepție: pozițiile lor opuse cu privire la Hamas și la războiul din Gaza.

În timp ce premierul grec a vorbit despre dreptul la apărare al Israelului și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la catastrofa umanitară din Gaza, președintele turc a acuzat Israelul de genocid și a respins clasificarea Hamas ca organizație teroristă.

"Hamas este o organizație de rezistență. Este o abordare brutală să îi stigmatizezi ca teroriști pe cei care încearcă să își protejeze poporul", a declarat Erdogan. Mitsotakis, care nu a vrut să lase în fața presei imaginea acestui dezacord evident, a declarat: "Nu avem aceeași părere despre Hamas, dar suntem de acord cu faptul că este necesară o încetare imediată a focului, mai ales pentru a proteja populația civilă palestiniană".

Normalitate productivă

Mitsotakis și Erdogan au subliniat în timpul întâlnirii lor importanța abordării chestiunilor asupra cărora Grecia și Turcia sunt de acord. Premierul grec a vorbit de "normalitate productivă" în cooperarea sa cu președintele turc, cu care s-a întâlnit de patru ori în ultimele zece luni. Rezultatele pozitive ale apropierii greco-turce sunt "palpabile", a spus oficialul elen, indicând eforturile comune de prevenire a unei noi crize a refugiaților, precum și facilitarea vizelor pentru cetățenii turci care doresc să viziteze anumite insule grecești. La rândul său, Erdogan s-a pronunțat în favoarea unei cooperări și mai strânse cu autoritățile elene în lupta împotriva terorismului.

Cei doi lideri au reafirmat obiectivul pe care și l-au stabilit în decembrie de a dubla volumul schimburilor comerciale bilaterale în următorii cinci ani, până la zece miliarde de dolari, celebrând crearea unui consiliu economic greco-turc. De asemenea, ei au fost vizibil încântați să semneze un memorandum privind cooperarea în domeniul intervențiilor în cazuri de dezastre naturale, bazat pe solidaritatea reciprocă a celor două țări în cazul unui cutremur.

Probleme nerezolvate

Deși Erdogan a repetat în mai multe rânduri că "nu există nicio problemă între Grecia și Turcia care să nu poată fi rezolvată, indiferent de amploarea ei", a fost limpede că cele două țări apără poziții diferite în privința unor chestiuni importante. De pildă, președintele turc a cerut o "soluție echitabilă" la problema Ciprului. Fără să spună acest lucru în mod explicit, el s-a referit desigur la "o soluție cu două state independente". Pentru Grecia, Cipru și Națiunile Unite, singura soluție acceptabilă este reunificarea insulei.

Erdogan a vorbit și despre o "minoritate turcă" în Grecia, care reprezintă o "punte de prietenie" între cele două popoare. Pentru statul grec, însă, nu există o minoritate turcă, ci doar una musulmană, descrisă în mod explicit în Tratatul de la Lausanne, care a reglementat relațiile dintre cele două țări în 1923. Mitsotakis a declarat că "minoritățile definite de Tratatul de la Lausanne în țările noastre sunt o punte de prietenie", referindu-se la minoritatea greacă din Istanbul, care este în continuă scădere.

O transformare nedemnă

Greu digerabilă pentru premierul grec este însă decizia lui Erdogan de a transforma în moschee celebra biserică Chora, una dintre cele mai frumoase biserici bizantine din Istanbul, patrimoniu mondial UNESCO și, până de curând, muzeu.

Mitsotakis, care anunțase că va ridica această problemă în discuțiile cu Erdogan, a declarat că i-a exprimat președintelui turc tristețea sa cu privire la transformarea bisericii, dar a adăugat că este importantă "menținerea valorii culturale speciale a monumentului, astfel încât toată lumea să îl poată vizita".

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.