Tragedia refugiaților produsă în largul insulei Chios, pe 3 februarie 2026, a stârnit o amplă controversă în Grecia. În urma șocului public inițial, relativ de scurtă durată, produs de moartea a 15 refugiați din Afganistan, înecați în apele de iarnă ale Egeei, au apărut numeroase întrebări incomode.

Cum anume au murit acești oameni? De ce a intrat nava pazei de coastă în coliziune cu ambarcațiunea traficanților? Ar fi putut agenții de frontieră să prevină tragedia? Și, în cele din urmă: cine este responsabil pentru moartea migranților?

În mod normal, toate aceste întrebări ar trebui clarificate de o autoritate independentă. Deocamdată, rolul pazei de coastă este investigat de un înalt funcționar chiar din cadrul aceleiași instituții. Încrederea opiniei publice grecești în asemenea anchete este foarte limitată, mai ales după tragediile cu numeroase victime de la Farmakonisi (2014, 2015) și din Pylos (2023).

Între 2015 și 2025, 3148 de persoane au murit în Marea Egee, toate în incidente care, potrivit Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR), ar fi putut fi prevenite. În plus, în largul insulei Chios, la fel ca în cazul Pylos de acum doi ani, camera aflată pe nava de patrulare a pazei de coastă, care ar fi putut înregistra incidentul, nu era pornită, fiind așadar puțin probabil ca acest caz să fie elucidat pe deplin.

Ce s-a întâmplat pe 3 februarie?

Despre circumstanțele accidentului nu se cunoaște până acum decât că pe 3 februarie, la ora 21:00, o ambarcațiune rapidă a pazei de coastă, aflată în patrulare în zona maritimă dintre Chios și insulele Inousses, a identificat o barcă pneumatică de opt metri lungime, cu aproximativ 40 de persoane la bord. Potrivit comunicatului oficial al pazei de coastă, comandantul navei de patrulare a cerut, cu sirena și megafonul, ca barca traficanților să oprească. În loc să se conformeze, conducătorul ei ar fi accelerat și ar fi lovit nava pazei de coastă.

Impactul a provocat răsturnarea bărcii cu refugiați, ocupanții fiind aruncați în apă. Paisprezece persoane au fost găsite decedate, iar o femeie a murit ulterior la spital din cauza rănilor suferite. Primele autopsii au arătat că nimeni nu s-a înecat, victimele murind în urma traumatismelor provocate de coliziune.

A urmat o operațiune de căutare în timpul căreia echipele de intervenție au reușit să salveze 24 de persoane, dintre care 11 copii. Oamenii au fost transportați la spital cu fracturi osoase și leziuni interne cauzate de impact. Toți supraviețuitorii sunt cetățeni afgani, cu excepția unuia, de naționalitate marocană. Acesta din urmă a fost arestat ca presupus traficant, fiind identificat ca atare de doi pasageri ai bărcii răsturnate.

„Paza frontierelor nu funcționează fără morți”

Deocamdată, nimeni nu poate spune cu certitudine dacă ciocnirea celor două nave s-a produs în felul descris de paza de coastă. Nu se știe dacă barca pneumatică a migranților a lovit nava robustă a pazei de coastă ori dacă a fost lovită de aceasta. Cu toate acestea, ministrul migrației, Thanos Plevris, s-a grăbit să preia versiunea pazei de coastă și să felicite echipajul pentru că și-a făcut treaba bine.

„Evenimentul tragic de la Chios arată cât de important este să acționăm împotriva traficanților criminali”, a declarat Plevris la începutul dezbaterii parlamentare privind noua „lege a migrației legale”, în ziua următoare accidentului (4 februarie 2026). Ministrul, provenit din partidul de extremă dreapta LAOS, se laudă frecvent cu politica sa dură în materie de imigrație. Încă din 2011, el afirma că paza frontierelor „nu poate funcționa fără morți”. Iar în prima sa zi de mandat, în iulie 2025, oficialul anunța că Grecia va deveni în curând „țara europeană cu cele mai stricte reguli privind intrarea ilegală”.

Ordine legale pentru „pushback-uri”?

Înseamnă acest lucru că paza de coastă primește instrucțiuni să efectueze „pushback-uri° și că cei 15 afgani morți în largul insulei Chios sunt victimele acestei politici? Participanții la demonstrațiile de la Atena și Salonic, organizate joi după tragedie (5 februarie 2026), erau convinși de acest lucru. Pe pancartele lor scria: „Fără alte garduri, fără alte pushback-uri, fără alte crime”.

În Parlament, deputații opoziției au formulat criticile mai prudent. Deși nu au acuzat direct guvernul și au evitat să atace agenții pazei de coastă, ei au cerut să se facă lumină rapid în chestiune. „Este un caz tragic, care trebuie investigat temeinic, iar această anchetă nu se poate limita la comunicatul pazei de coastă și, cu atât mai puțin, la declarația ministrului migrației”, a declarat liderul grupului parlamentar al partidului social-democrat PASOK, Dimitris Mantzios.

„De partea cui sunteți?”

O remarcă moderată așadar, care totuși l-a iritat pe ministrul migrației. „Dumneavoastră puteți să-i credeți pe traficanți, eu însă dau crezare pazei de coastă a Greciei”, i-a răspuns Plevris lui Mantzios. Mai mulți deputați ai partidului de guvernământ au adresat opoziției de stânga o întrebare toxică: „De partea cui sunteți? De partea pazei de coastă, care ne apără granițele, sau de partea traficanților?”

Cotidianul de dreapta Estia a mers și mai departe, întrebând pe prima pagină: „Cu negustorii de sclavi sau cu Grecia?” Întrebarea era adresată partidelor de stânga, PASOK, SYRIZA, Partidul Comunist ș.a. Pe rețelele sociale, atmosfera este și mai sumbră, iar pragul de inhibiție mult mai scăzut. Mulți utilizatori au jubilat la moartea „imigranților ilegali” și au glorificat paza de coastă.

Mitsotakis: paza de coastă nu este un comitet de bun-venit

Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a evitat tonul dur al ministrului său. Totuși, într-un interviu acordat revistei americane Foreign Policy, el a susținut că „fără paza de coastă, numărul victimelor ar fi fost și mai mare”.

Agenții de frontieră „nu sunt un comitet de întâmpinare”, a spus Mitsotakis, precizând că misiunea pazei de coastă este să protejeze granițele Greciei și să apere oamenii de pericole. El a descris politica de migrație a Greciei ca fiind „dură, dar corectă”. El a subliniat că orice persoană care intră ilegal în țară și nu are drept de azil trebuie să se întoarcă.

Această politică „dură, dar corectă” pare să corespundă atitudinii europene actuale în materie de refugiați și migrație. Bruxellesul se află „în contact strâns cu autoritățile grecești” și urmărește „îndeaproape evoluțiile”, a declarat Markus Lammert, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. Și, a adăugat el, fiecare viață pierdută pe mare este „o tragedie aflată în mâinile traficanților”.