Grecia tocmai a votat. Dar se confruntă deja cu perspectiva unor noi alegeri. Câștigătorii clari ai scrutinului parlamentar de duminică, 21 mai 2023, sunt premierul conservator Kyriakos Mitsotakis și partidul său Nea Dimokratia. Au obținut 40,8% din voturi și ocupă 146 de locuri în Parlament. Le lipsesc cinci mandate pentru o majoritatea absolută iar Mitsotakis le vrea, astfel că vehiculează deja ideea unor noi alegeri, cât mai repede posibil.

Anumite modificări legislative ale sistemului de vot, care vor intra în vigoare chiar de la următoarele alegeri, vor permite partidului câștigător să obțină mult mai ușor 50% din mandate. Ca atare, a doua zi după alegeri, Mitsotakis a informat-o pe președinta Greciei, Ekaterini Sakellaropoulou, despre intenția sa de a nu purta discuții exploratorii cu alte partide. Și a cerut ca termenul constituțional pentru noi alegeri să fie scurtat, astfel încât o nouă rundă electorală să poată avea loc deja pe 25 iunie.

„Stabilitate sau haos”

Mitsotakis a vorbit, după aflarea rezultatelor de duminică, despre un „cutremur politic”. Și nu greșește. Deși guvernul său a a avut rezultate modeste în ultimii patru ani, Nea Dimokratia a reușit să câștige voturi. Alegătorii au ignorat cumplitul accident de tren de la Tempi, produs la începutul lunii martie, la fel și scandalul interceptărilor telefonice care durează de un an. Au recompensat în schimb „stabilitatea” pe care Nea Dimokratia a promis-o și au sancționat sever ambiguitatea și mesajele vagi transmise de Syriza, principalul partid de opoziție, care se aștepta la 30 la sută din voturi, dar a obținut doar 20 la sută. Sunt cu aproape 12 procente mai puține decât în 2019.

Președintele alianței de stânga Syriza, Alexis Tsipras, nu a reușit să-i convingă pe alegători că poate coordona o „coaliție a forțelor progresiste”. De fapt, nici PASOK-ul social-democrat și nici formațiunile mai mici de stânga nu vor să guverneze cu Syriza.

Iar Nea Dimokratia - cu ajutorul presei, extrem de favorabilă guvernanților - a reușit să transmită cetățenilor mesajul că Syriza reprezintă „haos”. Mitsotakis a abordat alegerile aproape ultimativ: „stabilitate sau haos”. Și a avut succes. „Oamenii vor un guvern puternic, cu un orizont de patru ani”, a fost explicația primului ministru despre scorul său neașteptat de mare.

Eșecul sondajelor

Consultantul economic atenian Vassilis Sakas a explicat pentru DW rezultatul alegerilor: cetățenii au votat pentru ceea ce au considerat a fi managerul politic mai puțin rău. „Oamenii le-au spus politicienilor să-și facă treaba, de preferință fără experimente”. Analizele demoscopice efectuate înainte de alegeri nu au recepționat această stare de spirit și, prin urmare, au greșit flagrant în predicții: diferența dintre Nea Dimokratia și Syriza nu a fost doar de patru până la șapte puncte procentuale, ci de peste 20 la sută. „Toți am fost orbi și nu am putut vedea ce se află în spatele muțeniei cetățenilor”, este de părere Nikos Maratzidis, profesor de științe politice la Universitatea Macedonia din Salonic, cu multă experiență în sondaje de opinie politică. Iar cei mai orbi au fost politicienii înșiși, adaugă Maratzidis - pentru că nu au observat cum le primesc alegătorii mesajele.

Opoziție contra opoziție

Maratzidis este convins că, în următorii ani, dreapta va domni în Grecia practic fără adversari, pentru că „opoziţia de stânga este fragmentată şi va rămâne aşa pe termen lung”. Se vede și în scorul obținut duminică: Syriza 20 la sută, PASOK 11,4%, comuniștii de la KKE 7,3 iar DiEM 25 (condus de fostul ministru de finanțe Yanis Varoufakis) 2,6%. Nici așa, dispersați, nu însumează cât pentru o majoritate. În plus, Syriza și PASOK se vor confrunta pe băncile opoziției în viitor, mai degrabă decât să coopereze.

Sigur, surprizele pot oricând să apară în alegerile din Grecia. De data aceasta, însă, e destul de clar că Nea Dimokratia le va câștiga pe cele din iunie și, cel mai probabil, chiar cu o majoritate confortabilă pentru a guverna monocolor. Syriza, pe de altă parte, va încerca să nu se dezintegreze și să oprească căderea, în vreme ce PASOK va dori să-i ia fața în opțiunile electoratului de stânga.

Interesant este dacă trei partide mai mici, care de această dată au ratat intrarea în Parlament, vor reuși totuși să treacă peste pragul de trei procente. Cu sau fără acestea trei - stânga radicală DiEM 25, gruparea antisistem Plefsi Eleftherias (Cursul libertății) și Niki, dreapta radicală și apropiată clerului grec - se așteaptă ca Nea Dimokratia să poată guverna fără o opoziție puternică în următorii patru ani.

O constelație care, potrivit politologului Maratzidis, nu este favorabilă democrației grecești. În acest sens, Maratzidis amintește cum a încercat guvernul Mitsotakis să ascundă afacerea interceptărilor telefonice. Până acum, doar o comisie de anchetă a Parlamentului European a făcut presiuni pentru clarificarea dosarului. Dar un guvern Nea Dimokratia nou ales cu majoritate absolută va avea și mai mult succes în ignorarea acestor presiuni.