A doua zi după catastrofă. Bilanţul este înspăimântător: 81 de morţi, mai bine de 200 de răniţi, între care şi copii. Satul de vacanţă Mati, aflat la est de Atena, nu mai poate fi locuit. Echipele de salvare consideră că numărul victimelor ar mai putea să crească. "Este foarte probabil să mai găsim oameni în case de care nu ne-am putut apropia până acum", a declarat un pompier. Imagini cu sate şi câmpii calcinate au invadat Internetul. Oameni disperaţi cutreieră apatici prin lanuri de cenuşă. Unii îşi caută rudele. Alţii au pierdut totul.

Vineri se încheie cele trei zile de doliu naţional decretate de premierul Tsipras. Într-un mesaj televizat el a promis ajutoare tuturor celor afectaţi. De asemenea, a promis că nicio întrebare nu va rămâne fără răspuns. Acesta este un mesaj adresat oamenilor care caută deja de luni vinovaţii. Mulţi greci sunt de părere că afirmaţiile premierului sunt un act de cenzură. "De ce să nu începem deja de acum să discutăm despre responsabilitate?", a scris un jurnalist pe Facebook.

Solidaritate în întreaga ţară

Cei mai mulţi oameni sunt preocupaţi în prezent să ajute victimele. Deja în timpul catastrofei lanţuri de supermagazine şi cafenele au pus la dispoziţia tuturor apă şi alimente gratuit. Sute de oameni din toată Grecia au donat alimente, îmbrăcăminte şi medicamente. Pe platformele de socializare se fac apeluri pentru donarea de bani şi sânge. În centre de ajutorare înfiinţate spontan mesele se încovoaie sub greutatea obiectelor oferite în ajutor. Ţara este în stare de şoc, dar nu a încremenit.

Una din marile calităţi ale grecilor este aceea că în momente de disperare sar să-i ajute pe cei aflaţi în necaz şi suferinţă."Doar nu putem să-i lăsăm pe oameni singuri cu durerea lor", afirmă o femeie din Salonic, în vârstă de 48 de ani. Ea duce două pungi cu alimente la pavilionul târgului, după ce a citit în ziar că acolo se colectează ajutoare. Aceste gesturi de omenie amintesc de felul în care au fost primiţi refugiaţii în anii 2015-2016. Din experienţă grecii au puţină încredere în stat tocmai în situaţii în care ajutorul trebuie oferit rapid şi nebirocratic. Propria iniţiativă nu este în Grecia doar iubire de semeni, ci un mecanism de supravieţuire.

Cauzele în continuare neclare

Începând de vineri se vor face cercetări pentru elucidarea cauzelor devastatorului incendiu. Sigur este de pe acum un lucru: vremea deosebit de uscată şi temperaturile ridicate, de aproximativ 40 de grade, au creat condiţii ideale pentru răspândirea focului, la fel şi rafalele puternice de vânt. Mulţi oameni cred că incendiul a fost provocat de o mână criminală. Nu ar fi ceva nou. Nu doar în Grecia, ci şi în ţări cum ar fi Italia, Spania sau Portugalia se provoacă incendii pentru a se obţine teren pentru construcţii în arii protejate. Este de asemenea posibil ca incendiul să fi fost provocat de un muc de ţigară aruncat la întâmplare sau de cioburi de sticlă, dar acestea nu sunt pentru moment decât speculaţii.

Numai episcopul ortodox Amvrosius din Kalavrita părea că ştie deja de luni foarte exact cine este responsabil pentru catastrofă. Pe blogul său el a publicat o luare de poziţie, în care a descris focul ca pe o pedeapsă divină pentru premierul ateu Alexis Tsipras. Pentru această afirmaţie ierarhul a fost sever criticat de numeroşi conaţionali ai săi. Şi Biserica s-a distanţat de Amvrosius. Un preot tânăr a declarat public: "Ar fi bine să-şi ţină în sfârşit gura."

După incendiu - pericol de cutremur

Toată lumea este ocupată în prezent cu gestionarea urmărilor catastrofei. Şi liderul opoziţiei, Kyriakos Mitsotakis, care nu pierde nicio ocazie pentru a-l discredita pe premierul Tsipras, a fost rezervat până acum. El a participat la numeroase ceremonii comemorative, a discutat cu victime şi cu voluntarii care ajută. Mitsotakis face eforturi pentru a-şi recâştiga popularitatea, fiindcă anul viitor în Grecia vor avea loc alegeri parlamentare. Adversarii premierului în exerciţiu chiar încearcă să provoace alegeri anticipate.

O lege ar putea să-i apropie de acest obiectiv. Nikos Sachanidis, preşedintele „Corporaţiei Pompierilor Voluntari Eleni şi a Reîmpăduririi" (ESEPA), a adus într-o discuţie cu jurnalişti ai cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung acuzaţii grave guvernului. Organizaţia sa este specializată în incendiile de pădure. Dar o lege din 2014 interzice pompierilor voluntari să intervină din proprie iniţiativă. Combaterea incendiilor este rezervată pompierilor profesionişti, care, pe fundalul crizei, nu au personal suficient. Sachanidis a declarat că incendiul nu ar fi avut efecte atât de grave dacă ar fi intervenit şi pompierii voluntari.

Chiar dacă legea în cauză a fost adoptată nu de Tsipras, ci de predecesorul său Antonis Samaras, care este coleg de partid cu Mitsotakis, aceasta ar putea deveni periculoasă pentru premierul actual. În august se încheie programul de creditare şi Tsipras este preocupat să prezinte evenimentul ca pe un succes politic al său. Dar timida creştere economică din Grecia nu este resimţită de majoritatea cetăţenilor. Starea de spirit este tensionată şi emoţiile au pondere mai mare decât faptele. În următoarele zile se va vedea reacţia politicienilor la catastrofă. Grecia se află într-o campanie electorală perpetuă şi incendiul va avea efecte şi pe scena politică.