Imagine neobișnuită în orașul grec de graniță Alexandroupolis: militari turci îmbrăcați civil, ascunzându-și fețele, sunt conduși de poliția greacă în sediul unui tribunal. Sute de persoane protestează în turcă: se cere ca "trădătorii" să fie extrădați Ankarei. Ei au fugit din Turcia cu un elicopter și au solicitat azil în Grecia. Ofițerii turci sunt acuzați acum de intrare ilegală în Grecia și de violarea spațiului aerian elen.

Ei se prezintă joi în fața tribunalului din Alexandroupolis. Avocata lor Vassiliki Marinaki se așteaptă la un verdict rapid, poate chiar în aceeași zi. În dialog cu DW, ea a arătat că nu se teme de acest proces: "Acuzațiile nu sunt fundamentate, în cel mai rău caz clienții mei vor primi o pedeapsă cu suspendare." Mult mai greu este însă cu azilul. Analiza dosarelor durează mai mult iar dacă azilul nu este acordat cei opt militari vor fi trimiși înapoi în Turcia, chiar dacă între cele două state nu există un acord de extrădare, se plânge avocata.

Marinaki spune că militarii au fost deja audiați în primă fază de autoritatea elenă pentru azil. Dar a fost vorba doar de înregistrarea datelor personale ale acestora. O nouă audiere va avea loc zilele acestea. Procedura de analizare a cererilor de azil va dura câteva săptămâni. Guvernul turc nu vrea să se pronunțe pe această temă și face trimitere la independența Justiției. La solicitarea DW, avocata Marinaki a declarat că nu simte nicio presiune din partea politicului în acest dosar.

Dilemă pentru Atena

Dar impactul politic al acestei teme este tot mai clar: ambasadorul turc a promis la o conferință de presă "un proces corect" în țara sa pentru ofițerii refugiați. El a spus că Grecia a greșit încă de când le-a permis acestora să intre pe teritoriul său. Dacă Atena va refuza să-i extrădeze, nu va fi "deloc în ajutorul" relațiilor bilaterale. Presa elenă a reacționat cu indignare: nici tonul ambasadorului nu este "deloc de ajutor", a criticat Antonis Schreuter, moderator la televiziunea Alpha. "Ankara poluează atmosfera (relațiilor bilaterale)", scrie și ziarul Kathimerini. Cotidianul conservator Eleftheros Typos vorbește chiar de o provocare din partea Turciei.

Atena se confruntă cu o dilemă grea, susține Konstantinos Filis, director de cercetare la Institutul pentru Relații Internaționale de la Atena. Guvernul grec trebuie să aleagă între obiective politice concrete și respectarea drepturilor omului. "După logica lui Erdogan, ar trebui să trecem peste Justiție, să-i împachetăm pe militari și să-i livrăm Turciei. Dar nu așa merg lucrurile într-un stat din UE", critică politologul în dialog cu DW. El insistă însă că este în interesul Atenei să soluționeze rapid problema, indiferent în ce direcție. Grecia ar trebui să ceară sprijin european. Ar fi nevoie de o declarație de susținere din partea șefei diplomației europene Federica Mogherini. "Am face bine să nu lăsăm cazul militarilor turci să devină doar o afacere turco-elenă", avertizează Filis.

Potrivit unei relatări a televiziunii Antenna, militarii turci au fost mutați din motive de securitate din orașul de graniță Ferres într-o altă secție, după ce persoane necunoscute i-ar fi amenințat.

Refugiații ca instrument de presiune

Politologul Filis nu crede că președintele turc Tayyip Erdogan ar avea interes ca acest caz să escaladeze. Are deja destul probleme la el în țară. "Erdogan va primeni în cele ce urmează structurile de stat, din Justiție și Armată. Ar fi sinucidere politică să deschidă simultan alte fronturi", crede Filis.

Președintele turc are însă la îndemână un mijloc de presiune puternic: Erdogan ar putea anula acordul cu UE privind refugiații și să le permită zecilor de mii de azilanți să ia din nou drumul Greciei pe Marea Egee. O temere similară are și ministrul grec al Imigrației Jannis Mouzalas: "Evoluțiile din Turcia pot avea consecințe pentru actuala criză a refugiaților", s-a exprimat el diplomatic în parlament, fără să dea detalii.

Politologul Filis crede că evenimentele recente din Turcia ar putea ele însele să genereze un nou val de refugiați: "Mii de oameni au devenit ținte ale regimului în Turcia și nu mai pot trăi acolo. Un val similar de refugiați din Turcia am mai avut deja în anii '80."