De fapt, dezvăluirile WikiLeaks nu vin decât să confirme ceea ce cunoscătorii speculau deja: în cea mai mare parte a cazurilor de presupuşi terorişti deţinuţi la Guantanamo, investigatorii americani au folosit probe cvasi-incompatibile cu justiţia unui stat de drept. În primul an scurs de la monstruoasele atentate din 11 septembrie 2001, o simplă călătorie spre Afganistan era suficientă; sau vizita într-o anume moschee; sau posesia unui anume tip de ceas de mână. Simpla prezenţă în imediata apropiere a unei explozii devenise, de asemenea, un motiv suficient de reţinere şi deportare înspre baza militară americană din Cuba. Printre cei luaţi la întâmplare şi abandonaţi la cheremul gardienilor din Guantanamo s-au numărat şi copii.

În total, 800 de deţinuţi au ajuns în închisoarea de maximă securitate ridicată în afara teritoriului administrativ civil american. De-a lungul timpului, pentru aproximativ 600 dintre aceştia nu au fost identificate probe ale vreunei asocieri cu grupări de natură teroristă; şi, cu toate acestea, le-au fost furaţi ani din viaţă. Documentele recent puse în circulaţie de platforma WikiLeaks demonstrează metodele isterice şi haotice de operare ale celor însărcinaţi să dea de urmele teroriştilor. Iar Guantanamo a fost - şi încă mai este - o oază a arbitrariului, ocolind principiile statului de drept. Şi se transformă, încetul cu încetul, în cea mai mare promisiune neonorată a preşedintelui Barack Obama.

Pe de altă parte, însă, din dezvăluirile WikiLeaks reiese limpede că pericolul terorist a fost real şi continuă să existe. Conducerea reţelei al-Qaida nu a operat doar în atacurile revendicate ci este parteneră în multe dintre atentatele comise de atunci, fie în Occident, fie în lumea arabă. Împotriva unui astfel de inamic, superputerea America s-a trezit lipsită de plan de reacţie. Şi nici percepţia asupra regiunii nu i-a fost prea profundă. O superputere panicată, încălcând nu doar - propriile - principii ale statului de drept ci şi abc-ul criminalisticii. Până la Osama bin Laden şi Mullahul Omar, cam toţi liderii al-Qaida sunt, astăzi, în spatele gratiilor. Iar Osama? Ei, bine, din recentele dosare lansate pe piaţă de WikiLeaks se nasc întrebări legate de rolul serviciilor secrete pakistaneze în războiul anti-terorist - mai ales când există suspiciunea că ar ştii unde se ascunde teroristul numărul 1 al lumii şi chiar l-ar proteja. Şi, atunci, nu e de mirare că, în Statele Unite, serviciul secret pakistanez ISI cochetează cu lista organizaţiilor teroriste. O dezvăluire ce ar putea dinamita relaţiile dintre cele două ţări.

Autor: Daniel Scheschkewitz / cş
Redactor: Medana Weident