Guvernul Bolojan: punctele vulnerabile & cine îl boicotează
29 iulie 2025
Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat pentru G4media că are date care arată că „oameni de decizie din structurile de finanțe din România au afini, au apropiați, soți, soții, surori care au firme de contabilitate sau firme care oferă la rândul lor consultanță unor companii care sunt controlate de instituția sau de direcția pe care acești oameni o coordonează”. Ilie Bolojan a descris exact mecanismul folosit de Dragoș Anastasiu când a dat așa numita mită de supraviețuire pentru a-și salva compania: după ce inspectoarea ANAF a descoperit că lipseau documente legate de impozitarea salariilor, aceasta a negociat cu Anastasiu un contract de consultanță cu firma soțului său. Așa a ajuns compania fostului vicepremier să-i vireze lunar 2000 de Euro vreme de opt ani inspectoarei care îi proteja ilegalitățile. Vicepremierul demisionar a fost exonerat de pedeapsă pentru că împreună cu partenerul său au fost la DNA și au depus un denunț.
Premierul cunoaște deci sistemul, dar spune că „nu-l poate dezafecta de pe o zi pe alta”. Ilie Bolojan și-a asumat de altfel numirea lui Anastasiu ca vicepremier și probabil se cunoșteau dinainte. Partenera vicepremierului demisionar, arhitecta Hildegard Helene Brandl e membră PNL și, potrivit Gândul.ro, ar fi obținut în ultimii șapte ani o serie de contracte prin încredințare directă cu municipalități din Vestul țării, conduse de liberali, inclusiv cu Oradea. Premierul nu a intrat încă în astfel de detalii. Totuși, există, dincolo de motivele personale, o tendință de protejare a oamenilor de afaceri deciși să facă politică, după cum a explicat ministra de Externe, Oana Țoiu, care a vorbit despre un risc mare „de descurajare a oamenilor din mediul privat de a intra în spațiu public.”
În interiorul guvernului mai există însă și alte focare de criză: (i) unul dintre ele îl include pe vicepremierul social-democrat, Marian Neacșu, condamnat în 2016 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce și-a angajat fiica la propriul birou parlamentar și apoi i-a avizat contractul de muncă. Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu spune că situația lui Neacșu nu poate fi comparată cu cea a lui Anastasiu, în vreme ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete declară că „nu e o formă continuată de șpagă” și că „e nevoie de echilibru” pentru a continua reformele; (ii) următorul focar este la Ministerul Educației, unde Daniel David este acuzat că ar fi cenzurat un document al Institutului de Științe ale Educației care a analizat măsurile luate de Guvernul Bolojan în zona învățământului. Edupedu.ro a publicat întreg textul cercetătorilor, iar documentul contrazice majoritatea declarațiilor ministrului David și precizează că norma didactică a profesorilor din România nu e sub media Uniunii Europene, că în Germania plata cu ora este între 23 și 40 de euro/oră, iar în Franța 88% dintre profesori au cel puțin o normă de ore suplimentare plătite cu 40 euro/oră și că banii pentru burse trebuie păstrați; (iii) ministrul UDMR al Culturii Andras Demeter amenință că de la toamnă teatrele și muzeele ar putea fi închise sâmbăta și duminica și dă vina pe sindicate, care neagă că ar fi cerut bani în locul zilelor libere. Oricum ministrul compară situația angajaților din instituții culturale, care ar trebui să muncească în weekend, cu cea a chelnerilor, care sunt conștienți că revelionul lor „aproape niciodată nu se va suprapune cu revelionul celorlalți” și de aceea există „revelionul chelnerilor”.
Ca toate guvernele reformiste din ultimii 35 de ani și executivul condus de Ilie Bolojan va fi împins să facă greșeli, vor fi scoase toate scheletele ascunse în dulapurile celor din jurul premierului, vor fi folosite scheme vechi de kompromat, vor fi instigări la grevă, nemulțumirile vor fi multiplicate pe toate platformele sociale. Prim-ministrul ar putea încerca să se apere, dacă ar ști de unde vine pericolul: un exercițiu util ar fi să înțeleagă din documentele serviciilor secrete ce s-a întâmplat la prezidențialele din 24 noiembrie 2024, în ce măsură s-a lucrat împotriva țării din interior sau din exterior. Și mai ales cine au fost inamicii.