Aproape jumătate din populaţia Republicii Moldova este pusă în situaţia de a se descurca cu un venit mediu lunar de 200 de euro, în timp ce numai pentru plata facturilor trebuie să plătească iarna peste 250 de euro.

Sezonul rece a început, la Chişinău a început, dar nu pentru toţi locuitorii au putut porni caloriferele. De exemplu, consumatorii care au datorii din anii precedenţi faţă de furnizorul de căldură nu primesc agent termic. În cifre, asta ar însemna că numai 20% din blocurile Chişinăului primesc agent termic. Directorul SA „Termocom” Mihai Cernei a avertizat că „nu o să fie conectat nici un bloc locativ care nu a achitat măcar 90% din plăţi”.

Gazul, cu 34% mai scump decât la Londra

Disperaţi, oamenii revin la sobe. La sate sunt construite sobe şi în sălile de clasă, iar părinţii elevilor sunt rugaţi să aducă lemne de foc. La această situaţie s-a ajuns după ce concernul rus „Gazprom” a majorat la 356 dolari preţul pentru 1000 de metri cubi de gaze livrate Moldovei. Astfel, Chişinăul plăteşte acum cu 34% mai mult pentru gaze decât britanicii - şi cel mai scump preţ din tot spaţiul ex-sovietic. Majorarea tarifelor la gaze a dus la scumpiri în lanţ la încălzire şi energia electrică.

Ca şi în anii trecuţi, autorităţile intenţionau să atenueze efectele scumpirilor prin acordarea de compensaţii familiilor sărace. Acum un an, compensaţia era de 40 la sută din costul facturii. Ieri, însă, Fondul Monetar Internaţional a cerut ca aceste compensaţii să nu mai fie acordate, deoarece criza financiară din Europa va lovi dur în primul rând în ţările sărace. Solicitarea FMI l-a nemulţumit pe primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă:
„Ori trecem acordarea acestor compensaţii în răspunderea Guvernului, ori, dacă nu – trebuie renegociat cu FMI, pentru că aşa nu merge”.

Răbdare şi indicatori macroeconomici

Ministrul moldovean adjunct al Economiei, Octavian Calmîc, s-a întâlnit ieri cu şeful misiunii FMI în Republica Moldova, Nikolay Gueorguev, şi l-a asigurat că impactul crizei financiare asupra Moldovei va fi minim. Aceasta pentru că, spune oficialul moldovean, agenţii economici au contracte încheiate pe termen lung, iar produsele moldoveneşti sunt tot mai competitive în raport cu mărfurile similare mai scumpe din alte ţări.

Pe de altă parte, experţii economici susţin că, pentru a evita prăbuşirea, Republica Moldova are nevoie de reforme sistematice, cu implementare rapidă. Pentru prima dată de la proclamarea independenţei, Guvernul şi-a propus să întocmească un plan de dezvoltare pe o perioadă de nouă ani. Experţii sunt, însă, sceptici că actuala guvernare va reuşi să implementeze o astfel de strategie. Analistul politic Igor Boţan şi economistul Roman Chircă: “Cu aşa clasă politică nu poţi face reforme. (…) Odată cu schimbarea guvernărilor, această strategie ar putea fi ignorată de mai multe ori până în 2020”.

Totuşi, Fondul Monetar Internaţional a constatat că indicatorii macroeconomici înregistraţi de Republica Moldova sunt pozitivi şi că această tendinţă se va menţine până la sfârşitul anului. Economiştii susţin, însă, că aceste laude se datorează răbdării populaţiei care se simte din ce în ce mai săracă şi transferurilor de la moldovenii care muncesc în străinătate, nicidecum unei politici guvernamentale capabile să genereze investiţii şi să dea rezultate pe termen lung.

Autor: Vitalie Călugăreanu
Redactor: Cristian Ştefănescu