A reacţionat partea chineză la afirmaţia ministrei federale a Educaţiei, Bettina Stark-Watzinger? "Nu", răspunde monosilabic Ministerul pe care ea îl conduce, la solicitarea DW.

Şi asta în contextul în care politiciana liberală a avertizat clar că Beijingul exercită influenţă în universtităţile germane prin aşa-numite institute Confucius. Această "influenţă directă" trebuie "clar limitată", a solicitat Stark-Watzinger într-un interviu publicat de ziarul "Handelsblatt".

Confucius, care a trăit între anii 551- 479 înainte de Hristos, este considerat cel mai important filozof al Chinei. Cu aproximativ 20 de ani în urmă, guvernul de la Beijing a întemeiat organizaţia de stat a Institutului Confucius, şi din 2004 a început să exporte filiale ale acestuia în întreaga lume. Între timp există aproximativ 500 de astfel de institute în mai bine de 90 de state ale lumii, arată organizaţia.

Oficial, aceste institute au sarcina de a populariza limba şi cultura chineză. În acelaşi timp, le revine un rol important în procesul de deschidere a politicii culturale, derulat de Republica Populară. În principal este vorba de cooperări cu universităţi şi instituţii de învăţământ superior partenere din ţările-gazdă, dar nu numai atât. La Berlin există de mai mulţi ani, în apropierea sediului central al formaţiunii conservatoare CDU, un "Centru Cultural Chinez". Confucius nu apare în denumirea sa, dar probabil că acţionează în mod asemănător.

Acuzaţie de propagandă

Imediat după fondarea acestei reţele de institute au apărut şi criticile legate de ea. Mulţi le consideră instrument de propagandă al guvernului autoritar de la Beijing. Spus în câteva vorbe: China dă bani pentru proiecte ştiinţifice, de cercetare şi de popularizare a culturii proprii, şi obţine în schimb influenţă şi control. Este în joc libertatea ştiinţifică, spun criticii.

Institutele Confucius folosesc spaţii ale universităţilor germane, preiau şi extind oferta de învăţare a limbii chineze (mandarin), organizează prelegeri, oferte culturale sau excursii pentru cursanţi. Costurile institutelor sunt acoperite de China, prin organizaţia culturală de politică externă Hanban, şi de institutele sau universităţile din ţara-gazdă, în cazul Germaniei şi prin subvenţii oferite de landurile federale.

Cum pot arăta presiunile exercitate de Beijing se poate vedea în cazul Universităţii Duisburg-Essen, despre care au relatat mai multe ziare. Institutul Confucius, înfiinţat acolo în 2009, a invitat în toamna anului 2021 la prezentarea unei biografii a preşedintelui Chinei, Xi Jinping. În carte se vorbea, între altele, despre cultul personalităţii din jurul lui Xi. Guvernul de la Beijing a intervenit şi prezentarea cărţii a fost anulată.

Avertisment al contraspionajului german

Potrivit guvernului federal, în Germania există în total 19 institute Confucius, preponderent în universităţi. Iar dubiile legate de această prezenţă sunt în creştere. Unele cooperări au fost sistate. Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei prezintă de mai multă vreme în rapoartele sale anuale aceste instituţii drept instrument de exercitare a influenţei politice. "În domeniile Educaţie şi Cercetare, activităţile şi modelele de cooperare ale Chinei ameninţă să submineze libertatea academică", se arată în cel mai recent raport al contraspionajului german.

Deja în iunie 2022, ministra Stark-Watzinger a cerut verificarea critică a acestor cooperări, în cadrul unui alt interviu oferit ziarului "Handelsblatt", intitulat: "Nu este permis să fim naivi". "Dacă aş fi rector al unei universităţi, la mine nu ar exista niciun Institut Confucius", a declarat ea. "Ar trebui să ne delimităm strict", a adăugat ea atunci, reiterând această solicitare acum, un an mai târziu.

Ea a primit sprijin în acest sens din partea Ministerului Federal de Interne, condus de social-democrata Nancy Faeser. Tot pentru "Handelsblatt" ea a declarat că ministerul pe care îl conduce vede aceste cooperări extrem de critic, din perspectivă de securitate. Şi opoziţia creştin-democrată este de aceeaşi părere. "Aici nu putem decât să sprijinim guvernul federal", a scris pe twitter politicianul CDU Norbert Röttgen, responsabil pentru politica externă.

Dar apelurile politicienilor de la Berlin sunt una, deciziile sunt alta. Fiindcă politica de Educaţie cade în Germania în sarcina guvernelor regionale. În privinţa înfiinţării institutelor Confucius, guvernul federal nu are niciun cuvânt de spus. Şi fiindcă universităţile germane se confruntă adesea cu lipsa fondurilor, ele folosesc acest cadru de cooperare.

Conferinţa Rectorilor din Germania (HRK) a exprimat rezerve în privinţa unei posibile încetări a colaborării. Universităţile care colaborează cu institutele Confucius sunt "relevante mai ales pentru învăţarea limbii". La întrebarea DW, purtătorul de cuvânt al HRK, Christoph Hilgert, a subliniat: "Decizia universităţilor face parte din acţiunea lor autonomă, şi ar trebui lăsată în continuare în sarcina acestora".

O problemă internaţională

Tema institutelor Confucius şi a influenţei pe care Beijingul o exercită prin intermediul lor nu este doar una germană. Ministerul german al Educaţiei a informat la solicitarea DW că acest subiect este discutat şi la nivelul statelor UE şi al Comisiei Europene.

Mai concret s-a exprimat politicianul ecologist german Reinhard Bütikofer, care deţine preşedinţia delegaţiei pentru China a Parlamentului European. Pentru DW el a evidenţiat: "Aceasta nu este o problemă specială a Germaniei, este o problemă internaţională". El a făcut referire la situaţia din SUA şi Suedia, unde au fost închise în ultimii ani institute Confucius. Ce-i drept, potrivit presei, în SUA au fost deschise ulterior alte instituţii comparabile, purtând altă denumire.

Şi în Marea Britanie tema este de actualitate. Premierul Rishi Sunak este criticat periodic, fiind acuzat că este prea moale în raport cu China. În iulie 2022, când a candidat la preşedinţia Partidului Conservator, el a anunţat că are de gând să închidă cele 30 de institute Confucius din ţară. Dar ulterior, după ce a devenit premier, a revenit asupra deciziei.