Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan nu a primit votul de încredere al Parlamentului României. La votul din camerele reunite s-au exprimat 197 de deputați și senatori. Dintre aceștia, 182 au votat în favoarea echipei prezentate iar 15 împotrivă. Pentru a fi învestită, o formulă guvernamentală propusă are nevoie de minimum 233 de voturi favorabile.

Mureșan a fost a treia desemnare făcută de președintele Nicușor Dan după căderea guvernului Ilie Bolojan, în urmă cu 148 de zile. Șeful statului l-a nominalizat mai întâi pe deputatul european PPE Eugen Tomac, care s-a retras pentru că nu a reușit să strângă o majoritate care să-i susțină o eventuală garnitură de miniștri. Nicușor Dan a făcut apoi o a doua propunere, în persoana deputatului Adrian Veștea, fără consultarea partidului din care acesta face parte, PNL. Veștea nu a obținut votul legislatorilor.

În cursul după-amiezii, președintele Dan, aflat în vizită oficială la Praga, a anunțat că va convoca partidele la consultări luni, 5 octombrie, și va nominaliza în aceeași seară un premier. „Vreau să-i mulțumesc lui Siegfried Mureșan pentru că și-a asumat această responsabilitate, a făcut-o în mod serios, a venit cu un program de guvernare, cu o formulă de guvern (...) Politica este despre consens și majoritatea este despre consens (...) Cer partidelor ca în acest răgaz să-și organizeze ședințele interne și să vină de data asta cu soluții care să poată să treacă (...) Ne vedem luni”.

Mureșan: Cei care au declanșat criza o prelungesc

„Am venit cu o soluție pentru încheierea crizei politice și am văzut că partidele care au declanșat criza politică au votat astăzi pentru prelungirea ei”, a comentat Mureșan după votul de astăzi. „Așteptăm să vedem din partea președintelui României care sunt următorii pași (...) Este firesc să invite partidele parlamentare la consultări şi vom vedea ce soluţii va propune”, a adăugat europarlamentarul PPE, mulțumind celor trei partide care au lucrat la formarea echipei și elaborarea programului de guvernare.

Referitor la susținerea din , Mureșan a evaluat că „strategia de a nu ne căciuli și de a nu merge la sediul de partid PSD cu ambele mâini întinse pentru acele niște voturi pe care PSD-ul oricum nu avea niciodată de gând să ni le dea a fost corectă”.

Acuzat alături de cele trei partide de centru că a prelungit criza, premierul propus și respins la vot a amintit că „PNL, USR şi UDMR m-au nominalizat candidat pe 26 iunie. După aceea, timp de 84 de zile, nu s-a întâmplat nimic în România, iar asta nu este responsabilitatea mea”.

Europa în două discursuri și două viziuni

Anterior, în plenul reunit al celor două camere, Mureșan apreciase că „nu putem cere încrederea oamenilor fără să le dăm motive să aibă încredere în noi. De aceea, schimbarea trebuie să înceapă cu noi, cu statul și cu respect față de munca oamenilor”.

Candidatul la funcția de premier a mai făcut și o paralelă dintre România de astăzi și cea din deceniile anterioare, dinainte de accederea în NATO și Uniunea Europeană: „Atunci am fost singuri, am fost săraci și am fost izolați (...) Europa ne-a adus reguli, Europa ne-a adus valori, Europa ne-a adus legi care dau putere cetățeanului”.

În același plen, în replica adresată premierului desemnat, Sorin Grindeanu, liderul PSD, cea mai numeroasă formațiune din Parlamentul de la București, a avut, în schimb, un discurs cu derapaje anti-europene. În opinia liderului pesedist, deputații de la Bruxelles se ocupă cu „legarea dopului de sticlă”.

În discursul său, Grindeanu l-a numit pe Mureșan „premier desemnat, resemnat, păpușat și de nicio formă de votat” și a avertizat că în cazul anticipatelor „veți încăpea toți într-un lift, fără să vă înghesuiți”. Iar la final i-a urat lui Mureșan drum bun spre Bruxelles pe autostrăzile pe care nu le va construi useristul Cătălin Drulă, cel propus să conducă Ministerul Transporturilor. Este vorba despre resortul guvernamental pe care Grindeanu l-a administrat în timpul guvernării Marcel Ciolacu, perioadă în care au fost construite autostrăzi din proiecte deblocate în mandatul anterior de Drulă.

Întâmpinat cu un cor de huiduieli, a vorbit de la microfonul camerelor reunite și senatorul Ilie Bolojan, care continuă să conducă, interimar, guvernul demis odată cu moțiunea de cenzură din mai 2026. Liderul PNL a acuzat PSD și AUR că respingând formula guvernamentală propusă prelungesc criza și se fac responsabili de penalizarea României de către piețe. Bolojan rămâne pe mai departe premier cu responsabilități limitate până când o posibilă coaliție ar urma să instaleze un guvern la Palatul Victoria.

Anticipate, criză prelungită, consens: niciun scenariu cert la orizont

”Știau de la bun început că nu pot forma o majoritate, dar au insistat cu tot acest spectacol trist. Cred că a venit momentul să stăm cu toții la masă și să găsim o soluție până nu va fi prea târziu pentru economia României”, a afirmat Grindeanu, într-o scurtă declarație de presă, în fața biroului său de președinte al Camerei Deputaților, după aflarea rezultatelor votului. „Partidul Social-Democrat este pregătit să construiască o alternativă la austeritatea de până acum. Și îmi doresc ca toate forțele politice să susțină un program care să relanseze economia”.

Surse din PSD au declarat însă pentru DW că, cel mai probabil, până la primăvară nu se va găsi o soluție de ieșire din criză și că e puțin probabil ca cineva să își asume guvernarea în perioada următoare. Sunt și voci care iau în calcul un interimat până la data alegerilor la termen, în condițiile în care mesajul transmis cu o zi înaintea votului din Parlament de președintele Nicușor Dan a fost clar: „Alegerile anticipate nu sunt o soluție. Dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilității și a neîncrederii și a cetățenilor români, și a piețelor financiare”.

Un avertisment categoric a venit, după vot, de la formațiunea reprezentativă a maghiarilor din România, UDMR. „Ar fi foarte greu după ce PSD a dărâmat guvernul din care și noi am făcut parte să facem acum o coaliție cu ei”, a subliniat Csoma Botond, unul dintre liderii partidului, într-o declarație pentru Hotnews. A admis, însă, că dacă PSD își asumă să guverneze minoritar, va primi votul de învestitură din partea UDMR. Cu toate acestea, reprezentantul formațiunii maghiare a ținut să sublinieze că discursul politic practicat în dezbaterea de astăzi din Parlament „este destul de găunos și golit de sens” iar partidele centriste „lasă AUR să vină și să preia guvernarea, prin această atitudine puerilă”.

Președintele formațiunii reformiste USR, Dominic Fritz, a apreciat curajul cu care Siegfried Mureșan și-a asumat această candidatură, dar a precizat că „a venit momentul să ne întoarcem la votul oamenilor. Criza politică creată de PSD și AUR afectează prețurile, afacerile românești și încrederea oamenilor în viitor. Cetățenii nu mai trebuie să se uite neputincioși la haosul creat de PSD. USR cere alegeri anticipate”.

Întoarcerea la votul popular este dorită și de AUR. Dan Dungaciu, prim-vicepreședintele partidului de dreapta radicală, a apreciat, într-o intervenție televizată, la Antena 3, că „alegerile anticipate sunt singurele care pot detensiona situaţia politică din România”.

În dezbaterea ce a însoțit prezentarea programului de guvernare și a premers votului, liderul formațiunii, George Simion, anunțase că partidul pe care îl conduce (și care a absentat din plen) nu va vota niciun guvern până când fostul candidat prezidențial Călin Georgescu nu va fi eliberat. Curtea de Apel București a dispus ieri punerea lui sub arest preventiv în dosarul în care procurorii DIICOT îl cercetează pentru constiuirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.