Numărul solicitărilor de azil a crescut masiv în Olanda. Iar modalităţile de reacţionare au provocat dispute în guvern. Au existat mai multe runde de discuţii pentru identificarea unui compromis, dar în cele din urmă nu s-a ajuns la nicio soluţie. Cele patru partide care alcătuiesc coaliţia la putere nu au putut ajunge în cadrul unei şedinţe de criză la un consens pe tema imigraţie, a declarat vineri seară un purtător de cuvânt al Uniunii Creştine (CU), una din formaţiunile mai mici ale coaliţiei conduse de premierul Mark Rutte. "De aceea, ele au decis să pună capăt guvernului actual."

Mărul discordiei a fost limitarea dreptului refugiaţilor care se află deja în Olanda, de a-şi aduce familiile în ţară, cerută de partidul liberal de dreapta VVD al premierului Rutte. Această cerere li s-a părut inacceptabilă celorlalte formaţiuni din arcul guvernamental.

Populiştii de dreapta sunt în plin avânt

În consecinţă, premierul Mark Rutte, în vârstă de 56 de ani, a demisionat. El a fost premierul Olandei vreme de aproximativ 13 ani, numărându-se printre şefii de executiv cu cel mai îndelungat mandat la nivelul Uniunii Europene. Din ianuarie 2022 el a condus cel de-al patrulea guvern al său, alcătuit la capătul unor negocieri de coaliţie care au durat mai bine de nouă luni - ceva fără precedent în istoria Olandei. În total a fost nevoie de patru partide pentru realizarea unei majorităţi în cea de-a Doua Cameră a Parlamentului: formaţiunea liberală de dreapta VVD, a lui Rutte, formaţiunea liberală de stânga D66, partidul creştin-democrat CDA şi mica Uniune Creştină.

După numeroase crize, coaliţia se prăbuşise în sondaje. La cele mai recente alegeri provinciale care s-au desfăşurat în martie, în cadrul cărora a fost aleasă şi componenţa Primei Camere a Parlamentului, toate partidele la putere au obţinut rezultate foarte slabe. Marele câştigător al alegerilor a fost mişcarea populistă de dreapta a cetăţenilor şi ţăranilor BBB, devenită din nimic principala forţă politică a ţării. În cea de-a Doua Cameră a Parlamentului, BBB este reprezentată încă de un singur deputat. Dar în cazul unor alegeri anticipate, mişcarea va repurta o victorie categorică, potrivit sondajelor.

Numărul cererilor de azil a crescut cu o treime

Numărul solicitărilor de azil în Olanda a crescut anul trecut cu o treime, ajungând la mai bine de 46.000, iar anul acesta ar putea depăşi 70.000. Este cel mai ridicat nivel înregistrat din anul 2015. Aceasta ar putea suprasolicita din nou capacităţile de adăpostire ale ţării. Anul trecut sute de refugiaţi şi imigranţi s-au văzut nevoiţi luni în şir să doarmă sub cerul liber, cu acces limitat la apă potabilă, grupuri sanitare şi îngrijire medicală, sau chiar fără acces la ele. Rutte promisese o ameliorare a condiţiilor în centrele de primire a refugiaţilor, mai ales prin reducerea numărului de solicitanţi de azil.

ia/maw (dpa, rtr)