În cadrul unei ceremonii comemorative, limitate drastic din cauza pandemiei de coronavirus, supravieţuitori, rude ale celor ucişi în bombardament, politicieni niponi şi câţiva oaspeţi străini au păstrat un moment de reculegere la ora locală 8.15. În acel moment, pe 6 august 1945, bombardierul american Enola Gay a lansat prima bombă atomică folosită în război, purtând denumirea de "Little Boy", deasupra oraşului situat în vestul Japoniei. Potrivit estimărilor, bombardamentul s-a soldat cu moartea a 140.000 de persoane, din care mai bine de jumătate au decedat pe loc.

Publicul larg a fost exclus de la participarea directă la ceremonia de comemorare, dar aceasta a putut fi urmărită în direct online.

Avertisment împotriva unei noi curse a înarmării nucleare

Primarul oraşului Hiroshima, Kazumi Matsui, a adresat lumii îndemnul de a se uni împotriva oricărei ameninţări la adresa omenirii, fie că e vorba de arme atomice fie de pandemia de coronavirus. Societatea civilă ar trebui "să respingă naţionalismul egocentric" şi să îşi unească forţele împotriva tuturor ameninţărilor", a subliniat Matsui în declaraţia sa de pace.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat prin intermediul unui mesaj video cu privire la o nouă cursă a înarmării atomice. "Divizarea, neîncrederea şi lipsa dialogului ameninţă să readucă omenirea într-o cursă a înarmării atomice strategice nestăvilite", a declarat Guterres. Plasa alcătuită din controlul armamentului, transparenţă şi instrumente de stimulare a încrederii, alcătuită în timpul şi în urma încheierii Războiului Rece, "se destramă", a adăugat înaltul oficial. "State care deţin arme atomice îşi modernizează arsenalul şi construiesc arme şi sisteme portante noi şi periculoase. Singura cale de eliminare completă a riscului nuclear este eliminarea completă a armelor atomice", a conchis Guterres. El a avut de gând iniţial să participe personal la ceremonia comemorativă de la Hiroshima, dar a trebuit să-şi contramandeze participarea din pricina pandemiei.

Pentru o lume fără arme nucleare

Primarul Hiroshimei a cerut guvernului Japoniei să adereze la un acord ONU de interzicere a armelor atomice. El a declarat că Japonia trebuie să-şi întărească rolul de mediator între statele care deţin arme atomice şi cele care nu dispun de un astfel de arsenal.

Cu trei ani în urmă, două treimi din statele membre ONU au convenit să adere la acel acord de interzicere a armelor atomice. Dar până acum, doar 32 l-au şi ratificat. Pentru ca tratatul să intre în vigoare este necesar să fie ratificat de minimum 50 de state membre. Puteri atomice, cum sunt SUA, Marea Britanie, China, Franţa şi Rusia, nu l-au semnat. Şi state care sunt membre NATO resping acest acord ONU. Cei care se opun avertizează că acordul ameninţă să zădărnicească eforturile de dezarmare depuse în cadrul tratatului de limitare a armamentului atomic NPT, încheiat cu 50 de ani în urmă. Nici Japonia, care a ratificat NPT în anul 1976 şi care se află sub scutul protector al SUA, nu vrea să semneze noul acord ONU.

Premierul nipon Shinzo Abe nici nu a menţionat acordul ONU în cadrul discursului rostit cu prilejul ceremoniei de la Hiroshima. Abe a subliniat în schimb că Japonia are datoria, în calitate de unică ţară care a fost victimă a unui bombardament atomic în război, să depună în continuare eforturi pentru renunţarea la armele nucleare. Japonia va face totul pentru realizarea unei lumi care să trăiască într-o pace durabilă, liberă de arme nucleare.

La trei zile după Hiroshima, americanii au lansat o a doua bombă atomică asupra oraşului Nagasaki. La scurt timp după aceea, Japonia imperială a capitulat. Hiroshima este astăzi un simbol cunoscut în întreaga lume, atât pentru război cât şi pentru pace.

ia/maw (dpa,afp)