Horst Köhler nu a căutat niciodată luminile reflectoarelor. Cu toate acestea el a captat în primăvara anului 2010 săptămâni în şir atenţia presei germane. Köhler, la vremea aceea preşedinte federal, oferise un interviu în care vorbise despre rolul armatei germane, Bundeswehr, din perspectiva sa.

Adresându-se germanilor, politicianul, atunci în vârstă de 67 de ani, declarase că "o ţară de dimensiunea ţării noastre, orientată spre comerţul exterior, şi prin asta dependentă de comerţul exterior, trebui să ştie şi că în dubiu, în caz de forţă majoră, sunt necesare şi misiuni militare pentru a ne apăra interesele, de exemplu căi comerciale deschise".

Scena politică germană s-a declarat revoltată

Această declaraţie a fost o eroare, după cu s-a dovedit rapid. A dori să justifici controversata misiune a Bundeswehr în Afganistan prin necesitatea asigurării căilor comerciale a provocat critici din partea tuturor partidelor germane. "Echivoc", "formulare nefericită", "gafă prezidenţială", "poziţii extreme", "extrem de periculos", au fost câteva din reacţiile de pe scena politică de la Berlin.

Köhler, profund afectat de virulenţa reacţiilor a demisionat. Critica este nejustificată şi "lasă de dorit respectul pentru funcţia mea", a declarat el. Nici cancelara Angela Merkel nici popularitatea sa în rândul germanilor nu l-au putut determina să nu se retragă din funcţie.

Cariera fulminantă a expertului în materie de finanţe

Imaginea lui Horst Köhler în Germania a fost marcată de afirmaţiile sale privind rolul Bundeswehr şi de demisia sa. Dar cariera sa a fost încununată cu numeroase alte realizări. S-a născut în 1943 în localitatea poloneză Skierbieszow, aflată sub ocupaţie germană. A fost al şaptelea copil din totalul de opt al unei familii de germani originari din Basarabia. El a crescut după război în landurile Saxonia şi Baden-Württemberg. A absolvit Academia de Studii Economice din Tübingen. A aderat la formaţiunea conservatoare CDU la începutul anilor 1980 şi a făcut rapid carieră.

În calitate de funcţionar de rang înalt în Ministerul de Finanţe de la Bonn, el a fost implicat în negocierea reunificării Germaniei şi a Tratatului de la Maastricht. Ulterior a devenit preşedintele Asociaţiei germane a caselor de economii şi în anul 2000 a fost numit, la propunerea cancelarului de atunci Gerhard Schroeder, preşedinte al Fondului Monetar Internaţional de la Washington.

În ciuda acestor poziţii înalte, Köhler a rămas un necunoscut pentru opinia publică. Când Horst Köhler a ajuns preşedinte federal, în vara anului 2004, un mare ziar german titra: "Horst...cine"? Dar în ciuda acestui start dificil, Köhler a devenit în scurt timp unul din cei mai populari politicieni germani. În timpul celor şase ani cât s-a aflat în funcţie mai bine de 70 la sută dintre germani s-au declarat tot timpul "foarte mulţumiţi" de activitatea preşedintelui.

Aceasta s-a datorat şi gestionării crizei financiare care ameninţa să afecteze cu toată forţa şi Germania. În calitate de fost bancher, Köhler cunoştea foarte bine situaţia şi nu şi-a ascuns niciodată dispreţul faţă de lăcomia acestei branşe. În mai 2008, el a calificat pieţele financiare drept "monstru", căruia "trebuie să i se arate limitele".

După ce a demisionat din fruntea statului, Köhler a rămas activ mai ales în politica externă aproape până la capătul vieţii.

Horst Köhler, care a trăit la Berlin şi în regiunea bavareză Chiemgau, îi lasă în urmă pe soţia sa Eva Luise, doi copii şi mai mulţi nepoţi.