La 25 iunie 2019, la câteva zile după ce Vlad Plahotniuc a cedat puterea și a fugit din țară, premierul ales de noua majoritate parlamentară PSRM-ACUM, Maia Sandu, a participat la o ședință a CSM cerând ultimativ membrilor acestuia să înceapă „adevărata curățare a sistemului judecătoresc”, în caz contrar „problema va fi soluționată prin Parlament”.

La sfârșitul lunii august, ministrul Justiției (din guvernul Maiei Sandu), Olesea Stamate, a prezentat Strategia de reformare a justiției, care prevedea reevaluarea tuturor judecătorilor și procurorilor. A fost ziua care a marcat începutul frământărilor în sistemul judiciar. Simțindu-și amenințată libertatea (deja îi fusese ridicată imunitatea președintelui CSJ, Ion Druță) și averile agonisite ilegal în perioada cleptocrației, judecătorii care au deservit regimul oligarhic al lui Plahotniuc au început să se opună. În CSM apăruse o masă critică deschisă pentru schimbare. Unii judecători și președinți de instanțe asupra cărora planau suspiciuni de corupție au rămas fără imunitate, au fost mai întâi suspendați (președintele CSJ, Ion Druță, fiind cercetat pentru „îmbogățire ilicită”), iar ulterior demiși de CSM și trimiși în judecată, inclusiv în baza unor denunțuri ale judecătorilor. Unii magistrați au început să vorbească public despre abuzuri șocante care au avut loc în sistem în perioada regimului oligarhic (treptat, au fost excluși din sistem). 

Pe flancul Dodon...

În paralel, pe un alt flanc, un grup mare de magistrați încerca să se autoconserveze în interiorul sistemului, creând senzația că este în căutarea unui nou stăpân politic. La începutul lunii iulie 2019, Igor Dodon s-a întâlnit cu un grup de membri ai CSM, iar la 13 septembrie 2019, la Secretariatul CSM a fost înregistrată o cerere, semnată de 87 de judecători, cu solicitarea de a convoca Adunarea generală extraordinară a judecătorilor, pentru demiterea tuturor membrilor CSM. La 27 septembrie 2019, în cadrul unei adunări generale fără cvorum, s-a votat revocarea mandatelor tuturor membrilor CSM (acțiuni considerate anticonstituționale de către președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio). Consiliul a rezistat, fiind sprijinit de societatea civilă și de Comisia de la Veneția.

În noiembrie 2019, pe fondul asumării răspunderii executivului pentru funcția de procuror general, guvernul condus de Maia Sandu a fost demis cu voturile socialiștilor lui Igor Dodon și ale democraților abandonați de Plahotniuc. Peste câteva zile, PSRM+PDM au învestit actualul Guvern, condus de Ion Chicu, care a fost ministru al finanțelor în guvernul Filip (controlat de Plahotniuc), după care a devenit consilier al președintelui Dodon. 

Au urmat mai multe mutări, la nivel legislativ, cu scopul înclinării balanței de voturi în CSM spre grupul celor ce urmăreau conservarea în sistem, deja sprijiniți de Igor Dodon. La 20 decembrie 2019, majoritatea parlamentară PSRM+PDM a votat o serie de amendamente la Legea cu privire la CSM în sensul extinderii numărului de membri ai CSM de la 12 la 15. Guvernarea de la Chișinău solicitase un aviz Comisiei de la Veneția asupra proiectului, dar nu a mai așteptat vreun răspuns.

Amendament împins cu riscul infectării deputaților

La 22 mai 2020, la ultima ședință a Parlamentului (desfășurată pe timp de pandemie, deși se știa că un deputat este infectat cu COVID-19), majoritatea parlamentară PSRM+PDM a votat în două lecturi o inițiativă legislativă a deputatului socialist, Vasile Bolea, care prevedea suplinirea numărului de membri ai CSM cu membri supleanți, până la alegerea membrilor de bază – o inițiativă apreciată ca fiind suspectă de către opoziție.

În aceeași zi, CSM a anunțat într-un comunicat că „membri supleanți, în sistem, nu sunt”. Potrivit CSM, la Adunarea Generală a Judecătorilor din 20 octombrie 2017 au fost aleși 2 membri supleanți ai Consiliului Superior al Magistraturii: Luiza Gafton de la Curtea Supremă de Justiție (cu 298 de voturi) și Anatol Pahopol de la Curtea de Apel Chișinău (cu 256 de voturi). „După demisia din propria inițiativă a judecătorului Alexandru Gheorghieș din funcția de membru al CSM acesta a fost substituit cu Luiza Gafton. (…) La 09 august 2019, membrul supleant al CSM din rândul judecătorilor Anatol Pahopol a înregistrat la CSM cererea de demisie din funcția de membru supleant al CSM. Discuțiile privind retragerea cererii au fost refuzate de judecător”, menționează CSM în comunicatul din 22 mai 2020.

Mai mult, CSM precizează că judecătorul Anatol Pahopol a participat la buclucașa adunare a judecătorilor din 27 septembrie 2019 (fără cvorum), la care și-a dat votul pentru revocarea sa din funcția de membru supleant al CSM.

A cerut să fie demis, dar a ajuns șef interimar la CSM

Marți, 26 mai 2020, Pahopol a fost detașat în vederea exercitării mandatului de membru al CSM ca urmare a intrării în vigoare a amendamentelor la Legea CSM votate vineri, 22 mai. În plus, el a devenit noul președinte interimar al CSM. Astfel, deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, susține că „Pahopol este persoana care, de facto, înclină balanța și face ca Igor Dodon să controleze CSM. (…) Scopul principal al ședinței Parlamentului de joia trecută a fost anume adoptarea legii prin care să fie propulsat Anatolie Pahopol în funcția de membru și președinte interimar al CSM, chiar dacă exista riscul iminent de infectare a deputaților. Pentru Dodon, controlul asupra CSM era mai important decât orice”, a menționat Litvinenco.

Liderul PAS, Maia Sandu, a spus, în context, că „apucăturile „plahotniuciste” ale lui Dodon iau amploare. De 11 luni se chinuie să preia controlul asupra CSM și, în sfârșit, l-a pălit norocul. (...) Timp de trei ani, Dodon a numit în funcții de judecător oamenii lui Plahotniuc, în ultimele 5 luni de mandat o să-și numească oamenii proprii. Iar CSM nu-și va mai putea da acordul pentru urmărirea penală a judecătorilor corupți”.

„Se pare că amendamentul deputatului socialist Vasile Bolea a venit să asigure o majoritate în CSM – un amendament dedicat unei persoane care a renunțat la mandat. Este o situație absurdă! Judecătorul cere să fie demis – dar reiese că adunarea (fără cvorum) nu i-a acceptat demisia (deși l-a demis). Mai mult, cum poate CSM să accepte sau să refuze mandatul unui candidat la funcția de membru al CSM pe care nu l-a ales? L-a ales un alt organ - Adunarea Judecătorilor”, a comentat pentru DW consilierul juridic al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ion Guzun.

„Președintele Dodon, prin oamenii apropiați lui, a încercat de mai multe ori să preia controlul asupra acestei instituții. Până acum, a eșuat de fiecare dată. Mai întâi și-a încercat norocul prin orchestrarea unor adunări generale ale judecătorilor. Apoi, prin modificarea legii CSM în decembrie 2019, ignorând în totalitate avizul Comisiei de la Veneția, pe care tot ei l-au solicitat în regim de urgență. Chiar și așa, nu le ajungea un vot pentru a putea controla aspectele ce țin de cariera judecătorilor. Acum au găsit soluția – amendamentul introdus joi la Legea CSM a fost special croit pentru a le asigura acel vot. De azi, Dodon va putea promova, evalua și sancționa judecătorii după bunul său plac, iar orice speranță de curățare a sistemului din interior s-a spulberat. Temporar s-a spulberat”, a menționat, pentru DW, Olesea Stamate, ex-ministru al justiției în guvernul condus de Maia Sandu.