Socialistul pro-rus Igor Dodon i-a amenințat marți pe tinerii pro-europeni, care protestează împotriva victoriei sale în alegerile prezidențiale, că își va apăra victoria: „Zeci și sute de mii de oameni din teritoriu mă sună şi mă întreabă când să vină la proteste. Noi șapte ani am aşteptat această victorie. Nu vă jucaţi cu focul. Noi o să ne protejăm victoria! Nimeni nu iese la proteste până eu nu o să spun”, a menţionat Dodon.

Maia Sandu: „Să nu-i lăsăm să ne fure și votul!”

Pe de altă parte, Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, a lansat o petiție online pentru anularea rezultatelor turului doi al alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie: „Hoții ne-au furat totul. Haideți să nu-i lăsăm să ne fure și votul!”, se menționează într-un apel al formațiunii. „Aceste alegeri au fost fraudate! Zeci de mii de cetățeni din diasporă, alungați de acasă de sărăcie și corupție, nu au putut să-și exprime dreptul constituțional de a vota. Pe de altă parte, primim numeroase mesaje în care oamenii ne semnalează cazuri de votare multiplă.Toate aceste fraude sunt suficiente pentru a declara nule alegerile din 13 noiembrie”, scrie PAS într-un mesaj în care roagă cetățenii să se implice în documentarea încălcărilor depistate în ziua alegerilor.

De asemenea, Maia Sandu cere demisia preşedintelui Comisiei Electorale Centrale şi a ministrului Afacerilor Externe pentru proasta organizare a alegerilor în diaspora. În plus, liderul PAS a cerut Serviciului de Informații și Securitate să investigheze apelul telefonic pe baza căruia Comisia Electorală Centrală a decis suplimentarea numărului de buletine de vot pentru regiunea transnistreană în turul doi al alegerilor prezidențiale. Maia Sandu s-a mai întâlnit marţi cu șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc, cu care a discuta despre anchetele desfășurate în cazul sesizărilor depuse anterior cu privire la transportarea organizată a alegătorilor din raioanele din stânga Nistrului la secţiile de votare. „Neelucidată rămâne şi situaţia alegătorilor din regiunea transnistreană, unde oamenii au fost aduşi la vot în mod organizat şi avem semnale că aceştia ar fi fost fost plătiţi ca să voteze într-un anumit fel”, a spus Sandu.

Alina Russu: „Nu demisionez!”

Şefa CEC, Alina Russu, a spus că iniţiativa Maiei Sandu prin care îi cere demisia este una politică şi a sugerat că petiţia iniţiată de PAS privind anularea rezultatelor alegerilor e pierdere de timp şi că aceasta nu va avea putere juridică: „Legea cu privire la petiționare reglementează foarte exhaustiv cum sunt depuse petițiile în Republica Moldova. Dacă vorbim de legalitatea alegerilor prezidențiale, reiterez că autoritatea competentă de a confirma sau infirma legalitatea alegerilor președintelui este Curtea Constituțională”, a spus Alina Russu. Ea a precizat că CEC a primit toate procesele verbale, iar până vineri va anunţa rezultatele finale ale alegerilor, care urmează să fie validate de Curtea Constituţională.

La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe de la Chişinău a anunţat că numărul secțiilor de votare de peste hotare a fost decis conform prevederilor din Legea electorală și anume: numărul persoanelor înregistrate în prealabil și numărul alegătorilor care au participat la scrutinul precedent. Respectiv, dacă cetățenii şi-ar fi dorit mai multe secții de votare, trebuiau să se înregistreze din timp, astfel încât instituțiile abilitate să aibă cifra de reper a celor care intenționează să meargă la vot.

MAE a făcut precizarea după ce la mai multe secţii de votare din străinătate au izbucnit proteste, moldoveni din diaspora fiind lipsiţi de dreptul de a vota, deoarece s-au terminat buletinele de vot cu 6-7 ore înainte de ora încheierii procesului de votare. Este vorba de 18 secții de votare din Londra, Bologna, Parma, București și Dublin. Mii de oameni nu au putut vota din acest motiv. Marţi, la Parma, Brescia și Bolzano moldovenii au ieșit în stradă, invocând îngrădirea dreptului la vot. Ei au cerut repetarea scrutinului și demisia conducerii Comisiei Electorale Centrale.

Maia Sandu a anunţat că echipa sa lucrează la acumularea tuturor probelor privind fraudarea alegerilor, în vederea prezentării lor la Curtea Constituţională, pentru a obţine anularea scrutinului. Ea denunţă utilizarea în campanie a „metodelor necinstite”: manipulare, minciună, bani murdari, resurse administrative, mass-media şi chiar serviciile secrete.

Precizare importantă a Curții Constituționale

Pe de altă parte, Curtea Constituţională a difuzat un comunicat în care precizează că, în conformitate cu articolul 111 din Codul electoral, „în termen de 10 zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor”. Astfel, Curtea menţionează că toate contestaţiile privind încălcările electorale urmează a fi soluţionate exclusiv de către instanţele de judecată, acestea nefiind de competenţa Curţii Constituţionale.

Luni şi marţi mii de tineri au protestat şi la Chişinău. Marţi, manifestanții au depus petiții la ambasadele României, SUA și Germaniei, prin care au cerut ca rezultatele celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale să nu fie recunoscute. De asemenea, ei au manifestat în fața Curții Constituționale, cerându-i să anuleze rezultatele alegerilor de duminică.

Marţi, organizatorii protestului au anunţat întreruperea protestelor, urmând ca o decizie de reluare sau încetare a manifestațiilor stradale să fie luată după ce Curtea Constituțională se va pronunța asupra legalității scrutinului din 13 noiembrie.

Incertitudine

În timp ce președintele rus Vladimir Putin și MAE al Rusiei s-au grăbit să-l felicite pe Igor Dodon cu ocazia victoriei la alegeri, Ambasada SUA din Republica Moldova a anunțat că procesul electoral se va încheia abia după ce Curtea Constituțională va valida rezultatul final. „Guvernul SUA se angajează să colaboreze cu autoritățile Republicii Moldova în susținerea unei guvernări eficiente și responsabile pentru poporul Moldovei. Așteptăm să conlucrăm cu președintele ales în această privință”, se arată în declarația oficială a misiunii diplomatice.

La rândul său, Misiunea de Monitorizare a Alegerilor din cadrul Reţelei Europene a Organizaţiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO) a anunțat că va rămâne în Republica Moldova pentru a monitoriza şi procesul de depunere şi de examinare a contestaţiilor de la cel de-al doilea tur de scrutin prezidenţial.

Dodon vrea să denunțe Acordul de Asociere cu UE

Marți, într-un interviu pentru „Izvestia”, Igor Dodon a declarat că el, împreună cu Partidul Socialiștilor, va lupta pentru denunțarea Acordului semnat între Republica Moldova și UE și pentru apropierea de Uniunea Eurasiatică. „Consider că semnarea Acordului de Asociere cu UE a fost o mare greșeală. Indicatorii economici arată că Moldova a pierdut din cauza semnării acelui document. A pierdut piața rusească și nu a pătruns pe piața europeană. În general eu și partidul socialiștilor vom lupta pentru denunțarea acestuia. În ceea ce privește Uniunea Euroasiatică, cred că pentru început vom semna un memorandum de colaborare. Acest lucru face parte din atribuțiile președintelui”, a spus Dodon.

Pe de altă parte, șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, a declarat că „relaţia dintre Bruxelles şi Chişinău este atât de profundă încât nu poate fi răsturnată sau destabilizată foarte uşor” ca urmare a alegerii în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova a socialistului Igor Dodon. „Vom continua să lucrăm cu autorităţile Republicii Moldova pentru a promova şi a facilita reformele, în beneficiul cetăţenilor acestei ţări”, a menționat diplomatul european. Totodată, el a subliniat că nu există nimic în Acordul de Asociere Republica Moldova - UE care să fie împotriva dezvoltării relațiilor Chișinăului cu Moscova. Potrivit lui Pirkka Tapiola, cele mai mari probleme cu care se confruntă Republica Moldova sunt legate de statul de drept, sistemul de justiţie şi corupţia endemică, ceea ce afectează atractivitatea pentru investitorii străini.

Autor: Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău