Premierul României, Ilie Bolojan, care întreprinde o vizită oficială de două zile în Germania, vorbește în paginile Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) despre principalele provocări la adresa țării și trece în revistă măsurile luate de guvernul său pentru stabilizarea economiei.

Atribuindu-i șefului social-democrat Sorin Grindeanu o afirmație în care acesta l-ar fi comparat indirect pe Ilie Bolojan cu Nicolae Ceaușescu din cauza politicii de austeritate, jurnalistul german  Michael Martens a ridicat problema funcționării unei coaliții marcate de astfel de atacuri.

Bolojan a răspuns că nu a văzut o astfel de declarație. "Însă orice comparație cu perioada Ceaușescu este fundamental greșită", afirmă premierul român, potrivit căruia măsurile de austeritate ale guvernului pe care îl conduce sunt luate în cadru democratic, sub supraveghere parlamentară. 

"Obiectivul nostru clar este de a proteja stabilitatea socială și economică pe termen lung a României", a precizat șeful guvernului de la Bucureşti. 

În ceea ce privește stabilitatea coaliției de la Palatul Victoria, Bolojan subliniază complexitatea acesteia și dezacordurile inerente între partenerii de guvernare.

"Trebuie să înțelegem că, după alegerile parlamentare care au pulverizat practic scena politică, coaliția noastră este formată din patru partide. Niciun partid din parlament nu deține mai mult de 25 % din locuri. Desigur că, în condițiile în care cele patru partide de guvernământ sunt foarte diferite și, nu o dată, au intrat în conflict, cooperarea nu este ușoară. Această stare de fapt duce uneori la dezbateri mai lungi și la întârzieri în luarea deciziilor. Însă la fel se întâmplă și în alte țări cu coaliții eterogene", spune premierul în interviul acordat cotidianului german FAZ. 

Țintele economice ale României

Reiterând importanța stabilității politice, de care - spune Bolojan - depinde inclusiv stabilizarea economiei românești, premierul precizează că obiectivul este atingerea unui deficit de 3 % până în 2030, ceea ce corespunde valorii maxime permise în UE. 

"România a încercat să recupereze decalajul infrastructural în ceea ce privește autostrăzile, spitalele ori școlile. În același timp avem un aparat de stat care depășește posibilitățile noastre financiare și o problemă cu colectarea impozitelor", precizează politicianul liberal. 

Situația de la TAROM, una dintre "întreprinderile de stat deficitare"

Întrebat în ce măsură TAROM, dar și alte companii ale căror pierderi sunt acoperite de ani de zile de contribuabili, ar trebui privatizate, premierul Bolojan a confirmat că aceasta se află pe lista companiilor vizate de restructurare. 

"Pentru a supraviețui în industria aeronautică ai nevoie de flote adecvate și de un număr minim de pasageri. TAROM nu a reușit să atingă aceste obiective în ultimii ani, ceea ce înseamnă că vânzarea de acțiuni este o ipoteză de lucru. Prioritatea noastră nu este însă privatizarea în sine, ci să ne asigurăm că TAROM devine o companie aeriană competitivă, care nu are nevoie de sprijinul statului", a punctat Ilie Bolojan. 

De asemenea, în ceea ce privește TAROM, oficialul român a precizat că nu este exclusă nici vânzarea unui pachet majoritar, cu condiția să fie protejate locurile de muncă, conectivitatea și stabilitatea pe termen lung, iar partenerul ales să ofere garanții de seriozitate și colaborare durabilă.

Bolojan despre "rețeaua de benzinării rusești" din România

Rusia operează în continuare în România o rețea de benzinării și o rafinărie în Ploiești, amintește FAZ. "Care poate fi interesul României ca dușmanul principal al Europei să facă profit?", întreabă influentul cotidian german. 

În replică, premierul Bolojan a subliniat că România "respectă integral sancțiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană și Statele Unite, în pofida faptului că pe teritoriul românesc mai funcționează un număr limitat de benzinării deținute de compania rusă Lukoil, precum și o rafinărie, aflată în prezent în stare de inactivitate, la Ploiești".

Prim-ministrul spune că România nu va permite folosirea teritoriului său ca mecanism de evitare a sancțiunilor internaționale și că, în conformitate cu practicile europene, se asigură că profiturile obținute nu sunt transferate către Rusia.

Întrebat care este totuși destinația acestor câștiguri, Bolojan explică faptul că Lukoil operează în România în baza legislației naționale. 

Compania are la dispoziție un termen până în primăvară pentru a-și vinde activele. În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, statul român va interveni și va prelua, într-o formă sau alta, supravegherea companiei, pentru a garanta respectarea reglementărilor și intereselor strategice ale României, promite șeful guvernului de la București. 

"Mulțumesc Germaniei pentru că a susținut Moldova"

Pornind de la declaraţiile președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, privind unirea cu România, în contextul ameninţării ruseşti, FAZ l-a întrebat pe premierul Bolojan ce poate face concret România pentru a sprijini apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. 

Jurnalistul amintește că o astfel de unire este în prezent nerealistă din punct de vedere politic și lipsesc chiar și conexiunile de infrastructură de bază, precum o autostradă între cele două state.

Ilie Bolojan a subliniat relațiile istorice și lingvistice strânse dintre România și Republica Moldova și a mulțumit Germaniei pentru sprijinul constant acordat Chișinăului în colaborare strânsă cu Bucureștiul. 

El a precizat că o autostradă între România și Republica Moldova este deja în construcție, mai fiind necesari aproximativ 50 de kilometri până la frontieră. Acest proiect, a explicat premierul, este finanțat prin programul european SAFE, iar segmentul transfrontalier va fi realizat în cooperare cu autoritățile moldovene. 

"Moldova a luat o decizie clară în favoarea Europei. Aceasta înseamnă și integrare economică, iar infrastructura este fundamentul acestei integrări. În cel mult patru ani se va putea circula pe autostradă de la București până în Republica Moldova", a mai spus Ilie Bolojan pentru cotidianul "Frankfurter Allgemeine".