"Era o vreme când cunoşteam şobolanii din tomberoane pe nume. Acum nu mai putem nici să îi numărăm". Un vecin al blocului-problemă din Duisburg se plânge de vecinătatea cu imigranţii sărăciei. Zilnic vin pe acolo camere de filmat şi, notează Frankfurter Allgemeine, în vremea din urmă, locuitorii şi-au ieşit aşa de rău din pepeni încât i-au întâmpinat pe ziarişti cu o ploaie de fructe. Hannes Swoboda, şeful grupului socialiştilor din Parlamentul European, nu a avut ghinionul acesta. Leyla Özmal, responsabilă pentru integrare în Primăria Duisburg, îi prezintă lui Swoboda cifre apocaliptice, conforme cu mesajul ministrului federal de Interne Hans-Peter Friedrich: după deschiderea frontierelor, în 2014, se aşteaptă ca oraşul să aibă cheltuieli de 15 milioane de euro cu aceşti "imigranţi ai sărăciei" veniţi din România şi Bulgaria. În timpul acesta, o doamnă urlă dintr-o maşină aflată în trecere: "Rahat, Bulgaria!", notează FAZ. Ziarul preia, însă, vocea unuia dintre cei care se ocupă de decenii de imigraţia din Duisburg şi care explică astfel: pe de o parte, anumite grupări au nevoie de forţă de muncă la negru şi de prostituate de import; pe de altă parte, "nu e cazul de isterie (...) iar cifrele vehiculate de Consiliul Oraşelor Germane sunt exagerate". Europarlamentarul venit în vizită este primit cu referiri la discriminarea de acasă, de care au fugit locatarii blocului-problemă - astfel că, la un moment dat, Swoboda sugerează chiar nevoia constituirii poziţiei de comisar pentru problemele romilor. În rest, după cum reiese din finalul articolului, este doar o chestiune de timp până când neo-naziştii se vor aduna în faţa blocului din Duisburg.

"Ceva mai bun decât sărăcia de acasă tot vei găsi în Germania"

Acelaşi FAZ comentează, într-un articol de opinie, de pe o altă poziţie, anume, a rigidităţii Bruxelles-ului şi a sacrei linişti pe care funcţionarii comunitari şi-o doresc: "Ceea ce nu vrem să existe nu poate să existe. Nimeni nu are dreptul să spulbere iluzia prin adevăr. Iar cine îndrăzneşte să aibă îndoieli va fi încătuşat şi ucis întru tăcere de către dansatorii din jurul viţelului de aur". Şi trebuie să fii politician ca să nu îţi dai seama că invocînd o ideologizare a dezbaterii, asemeni preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, nu faci de fapt decât să o ideologizezi.

Şi Tagesspiegel, de la Berlin, se ocupă de acelaşi subiect şi titrează, parafrazându-i pe muzicanţii veseli din Bremen: ""Hai, vino! Ceva mai bun decât sărăcia de acasă tot vei găsi în Germania". Abuzul recursului la liberă circulaţie, invocat de ministrul Friedrich, este pur şi simplu "recursul la dreptul de liberă circulaţie care în Uniunea Europeană există tocmai pentru ca oamenii să poată găsi un loc în care să îşi îmbunătăţească viaţa".

Statisticile care spun altceva

Germania nu îşi poate permite să blocheze sosirea forţei de muncă înalt calificată, notează, în ediţia sa din această săptămână, Der Spiegel, citându-l pe şeful Comisiei Europa din Parlamentul de la Berlin, conservatorul Gunther Krichbaum. Remarca este interpretată de publicaţia germană ca fiind o critică la adresa ministrului Friedrich, venită chiar din partea propriilor tovarăşi de guvernare, mai ales că, în mesajul său, Krichbaum consideră nepotrivită comasarea dosarului Schengen cu valul actual de migranţi romi înspre Germania. Angajatorii germani vor profita de pe urma liberei circulaţii, amintesc şi colegii liberali de guvernare ai ministrului Friedrich. Der Spiegel preia statisticile oficiale care arată că 176.000 de români şi bulgari au sosit în Germania în 2012 şi 88.000 au plecat îndărăt spre ţările lor de origine. Herbert Brücker, care se ocupă de studiul pieţei muncii, completează aceste cifre: aproape 100.000 de români şi bulgari figurau la sfârşitul anului trecut în inventarul oficiului pentru muncă din Republica Federală, fiind asiguraţi sociali cu toate taxele plătite la timp. Cei 11.606 şomeri provenind din Bulgaria şi România înseamnă mult sub media şomerilor de origine non-germană înregistraţi la nivel federal.

Berliner Zeitung este chiar mai tranşant şi titrează: "Campanie electorală împotriva României". Aşa cum au mai făcut şi alte publicaţii, în ultima vreme, ziarul de la Berlin îşi pune întrebarea dacă nu cumva ministrul Friedrich a intrat deja în campania electorală fluturând "imigraţia sărăciei şi mafioţii". Aceleaşi statistici, însă, vin şi contra-argumentează vorbele păguboase aruncate de Friedrich: "80% muncesc legal; 20% au chiar foarte înaltă calificare". Sigur, duce Berliner Zeitung mai departe ideea, "putem continua să dezbatem pe marginea oportunităţii admiterii României şi Bulgariei, în 2007. Acum, însă, cele două sunt în Uniune, chiar dacă statul de drept nu este chiar dominanta celor două ţări. Mai ales în România". Prin prisma acestei realităţi, scandalul Schengen este o încercare de a pune presiune pe cele două ţări. Totul, conchide, însă, cotidianul care apare la Berlin, cântăreşte cel mult în campania electorală a lui Hans-Peter Friedrich.

Medicii români

Şi, totuşi, canalul public de televiziune ZDF a descoperit imigranţi români care au fugit din ţară pentru a scăpa de sărăcie. Este vorba despre medici. Care, deşi ar prefera vremea bună din Italia sau Franţa, vor alege Germania, pentru că spitalele şi cercetarea germană au un renume bun. Fundalul: stagiarul intervievat de ZDF la Spitalul Universitar din Bucureşti câştigă 200 de euro pe lună şi are norocul de a putea locui cu părinţii. Nici un alt stat european nu finanţează mai sărăcăcios sistemul de sănătate decât o face România, ţară care, sub presiunea crizei, trăieşte din împrumuturi de la FMI. Din 2007, de la admiterea în UE, 14.000 de medici români au părăsit ţara - ceea ce, cuantificat în costuri, înseamnă 3,5 miliarde de euro, bani de la buget, aruncaţi de statul român pe geam, pentru că nu a ştiut să îi trateze pe cei mai buni dintre medici ca pe o eltiă şi, deci, să îi păstreze. Banii nu pot fi nicicum recuperaţi şi nici ţările din Vest nu plătesc pierderile înregistrate de România prin educarea acestor medici. Cei mai mulţi dintre ei ajung în Germania şi pe nimeni nu supără prezenţa lor: sunt bine văzuţi pentru că sunt excelenţi profesionişti.

Şi, pentru că vorbeam despre împrumuturile de la FMI, să notăm şi analiza apărută în Deutsche Wirtschafts Nachrichten, publicaţie dedicată mediului german de afaceri şi care notează, în contextul scandalului declanşat de declaraţiile ministrului Friedrich, că, după eforturile de a se rupe de recesiune, în prima parte a deceniului trecut, România a frânat din 2007, odată cu intrarea în UE, dezvoltarea unei clase de mijloc şi combaterea sărăciei, în vreme ce corupţia şi birocraţia au rezistat şi chiar au înflorit - până în zilele noastre. Dar, admite publicaţia electronică citată, criza economică globală a dat o lovitură grea României.

Mitingul secuilor şi zvonurile alarmiste

Circa 5000 de etnici maghiari din România au demonstrat duminică, la Târgu Mureş, pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, fluturând steagurile secuilor şi Ungariei, scrie în această dimineaţă ediţia electronică a săptămânalului german Die Zeit, preluând o ştire de trei rânduri difuzată de France Presse. Tot 5000 sunt pomeniţi şi în Liechtensteiner Vaterland, în vreme ce organizatorii vorbesc de 30.000 de participanţi, informaţie preluată de ziarul ungar de limbă germană Pester Lloyd. "Veştile despre o posibilă perturbare, eventual coordonată de stat, a mitingului, colportate în prealabil de organizatori, nu s-au adeverit", continuă Pester Lloyd, notând, totodată, că mitingurile de solidaritate au adunat la Budapesta circa o mie de oameni în vreme ce în faţa unor consulate ale României din Europa şi America au fost prezente "grupuri mici". Într-un interviu citat de publicaţia budapestană, ministrul ungar de Externe, Janos Martony, a vorbit despre dorinţa unei mai largi autonomii pentru secui dar a exclus categoric o posibilă "reunificare" a Transilvaniei cu Ungaria. În schimb, preşedintele Parlamentului, Laszlo Köver, membru FIDESZ şi coleg de partid cu Martonyi, aprecia recent că "peste tot unde trăiesc unguri este Ungaria".