Premierul Marcel Ciolacu a anunțat luni că va cere miniștrilor Agriculturii și Economiei să elaboreze un ordin comun ca pentru o perioadă de 30 de zile să se prelungească interdicția importului de cereale din Ucraina, măsură care a fost convenită cu Comisia Europeană încă din luna mai, nu doar de către România, ci și de Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia.

Comisia Europeană a anunțat vineri, 15 septembrie, că nu va extinde interdicția importului de cereale din Ucraina în cele cinci state vecine. Măsura interdicției importurilor de cereale din Ucraina nu afectează însă tranzitul acestor produse agricole prin România, care se ridică în medie la 2,5 milioane de tone pe lună. 

„Nu putem continua ca 90% din tranzit să fie doar pe rutier. România a făcut nişte investiţii rapide, prin Ministerul Transporturilor, atât pe căi ferate, cât şi pe tranzitul pe Dunăre“, a declarat premierul Ciolacu. 

După ce fermierii români au anunțat o serie de proteste în perioada următoare, la întâlnirea pe care au avut-o cu ministrul Agriculturii Florin Barbu s-a ajuns la un consens. Nu vor mai putea importa cereale din Ucraina decât fermierii români care dețin ferme zootehnice sau procesatorii de cereale, și doar în condițiile în care aceștia au deficit pe stoc, importul fiind asigurat printr-o licență specială de la ministerul Agriculturii.

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, deficitul balanței comerciale pe primele șapte luni ale anului a fost cu 17% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, importăm în continuare mult mai mult decât producem, diferența dintre importuri și exporturi fiind de peste 20 de miliarde de euro, în timp ce la nivelul Uniunii Europene deficitul balanței comerciale este la jumătate. Monitorizarea INS arată că cea mai mare creștere a importurilor a fost la categoria alimente și animale vii.

România este al doilea exportator de grâu din UE, după Franța, și primul exportator de porumb, pe care fermierii occidentali îl folosesc pentru furaje. Mai mult de jumătate din producția autohtonă de cereale (60%) merge la export, ceea ce contribuie la o diminuare a deficitului balanței comerciale.

Dar există și reversul medaliei. Potrivit datelor Comisiei Europene, în perioada iulie 2022 - aprilie anul acesta România a fost al doilea cel mai mare importator de grâu, după Estonia, din afara blocului comunitar. România este pe locul doi la exportul de grâu, dar pe același loc și la import. Explicația e simplă. Angrosiștii români importă grâu ieftin, și nu doar din Ucraina, unde prețul e mult mai mic decât al producătorilor români, pentru a-l vinde la prețuri mult mai mari în statele UE, dar și în cele din afara blocului comunitar. Exportăm grâu și importăm cantități uriașe de aluat congelat pentru produsele de panificație și patiserie. Procesarea materiei prime atât agricole cât și zootehnice este o lipsă a jucătorilor de pe piață care durează de ani de zile.

Grâul românesc e mult mai scump decât în multe state din UE din cauza productivității scăzute. De exemplu, anul trecut România a avut o producție de 4,2 tone la hectar, în timp ce Olanda a avut o productivitate de 8,6 tone la hectar, urmată de Germania cu 7,6 tone. Eterna problemă a agriculturii autohtone este lipsa unui sistem de irigații performant care să suplinească precipitațiile din perioadele de secetă, cum au fost cele din ultimii ani.

Sistemul de irigații existent în primii ani după comunism a fost distrus și vândut la fier vechi, ca și mari obiective industriale energofage, dar care ar fi putut fi retehnologizate cu capital extern.

Pe de altă parte, în România sunt peste două milioane de ferme, de fapt gospodării țărănești, care au mai puțin de un hectar de teren arabil, producătorii neputând să acceseze fonduri europene.

Jocul cererii și al ofertei pe piața cerealelor, dar nu numai, este pe mâna marilor angrosiști, care nu se încalță în cizme de cauciuc, așa cum poartă fermierii. E de mirare cum aceștia din urmă nu spun nici un cuvânt despre cei dintâi.