Nu este nevoie de o bombă atomică pentru a da o lovitură masivă Europei, crede experta în medicamente Ulrike Holzgrabe. Chinezii i-ar putea lovi dur pe europeni doar prin stoparea livrărilor de antibiotice.

"China și-a dat seama deja din anii 1980 cât de important este să ai propria producție de antibiotice", explică Jasmina Kirchhoff de la Institutul Economiei Germane din Köln (IW). "S-a investit masiv în fabrici care produc ieftin, la început mai ales pentru piața internă. 'Surplusul' a fost apoi exportat de China", arată Kirchhoff.

Și o mare parte din precursorii chimici esențiali în industria farmaceutică sunt produși tot în China.

Pe lângă China, unul din fabricanții principali de produse farmaceutice este India. Acolo sunt produse în special medicamente generice, la care patentul a expirat. Dar și India depinde de China, pentru că trebuie să importe de acolo multe substanțe active.

Până și definirea problemei este dificilă

"Sănătatea publică este o armă geostrategică, care poate pune la pământ un continent întreg", a atras atenţia încă din 2020 Parlamentul European.

Pentru a defini mai clar contextul, la nivelul UE a fost creată o listă cu medicamente în cazul cărora nu ar trebui să existe dependență de Asia. Următorul pas ar fi să fie determinate locurile în care aceste medicamente și precursorii lor se produc - adică să fie măsurat mai exact gradul de dependență, spune Holzgrabe, care predă la Universitatea Würzburg.

Și aici problema începe să se complice. Tocmai la unele medicamente aceste informații sunt greu de obținut, arată Kirchhoff. "Ce fabricanți produc ce substanțe active sau precursoare sau de unde le procură - aceste informații fac parte din secretul afacerii și sunt prin urmare necunoscute."

Atât rețetele, cât și lanțurile de aprovizionare ar fi adesea foarte complexe, ceea ce face foarte neclar câte firme sunt implicate în ce țări anume, spune Kirchhoff. Mai ales în ceea ce privește medicamentele generice, al căror succes depinde de prețul scăzut, este deosebit de important pentru producători să-și păstreze secrete avantajele de piață.

Faptul că proviziile de medicamente sunt necesare a fost dovedit de numeroasele crize de medicamente din ultimii ani, când s-a resimțit acut lipsa unor medicamente importante. S-a văzut deja din timpul pandemiei de coronavirus - iar stoparea livrărilor de gaz rusesc în toamna lui 2022 a readus tema 'dependenței' în centrul atenției.

Strategie națională: Germania vrea producție proprie de medicamente

În Germania, guvernul a decis în decembrie anul trecut o strategie națională privind sectorul farmaceutic. Printre altele, ar urma ca producția de medicamente în Europa să fie consolidată. Vizate în acest sens sunt reducerea birocrației și acordarea de subvenții pentru investiții în capacități de producție.

În Europa se produc oricum medicamente - mai ales produse farmaceutice inovatoare și protejate de patente. Este de altfel și domeniul în care se investește, spune Holzgrabe. "Germania este cu adevărat în top în domeniile industriei farmaceutice, medicinei, cercetării și dezvoltării", a declarat ministrul Economiei Robert Habeck pentru DW.

Patentele pentru medicamente expiră însă la un moment dat iar acestea sunt preluate de piața medicamentelor generice. Tocmai în domeniul acestor produse farmaceutice generice nu este rentabilă producerea lor în Europa, pentru că marjele de profit sunt aici foarte reduse. Medicamentele generice sunt însă foarte importante pentru sistemul de sănătate, deoarece acoperă aproximativ 80% din aprovizionarea de bază cu medicamente, inclusiv în cazul antibioticelor.

De aceea ar fi atât de important să fie creat un cadru care să permită firmelor să continue producerea de medicamente și după expirarea patentelor, crede Kirchhoff. Cheia în acest sens nu ar fi atât sprijinirea investițiilor, cât modificarea sistemului de prețuri, este de părere Bork Bretthauer, șef la Pro Generika. "Nu avem nevoie în Europa de fabrici-zombi care să trebuiască să fie permanent subvenționate", spune reprezentantul asociației intereselor firmelor producătoare de medicamente generice. Cu alte cuvinte: pentru medicamente europene produse în Europa și pentru mai multă independență ar trebui ca țările din Europa să fie dispuse să achite prețuri mai mari.

ALBVVG: Casele de asigurări de sănătate trebuie să faciliteze producția de medicamente în Europa 

Un prim pas în această direcție s-a făcut deja în Germania. De la mijlocul lui 2023 este în vigoare o lege numită prescurtat ALBVVG. Aceasta ar trebui să motiveze companiile farmaceutice să își reînființeze filiale în Europa și să reia producția aici, primind în schimb prețuri mai bune.

Până acum, strategia germană era ca, în sistemul medical, costurile să fie ținute cât mai jos. În acest sens, casele de asigurări de sănătate au negociat cu producătorii livrarea unor anumite cantități de medicamente, cu prețurile plafonate. Pentru 80% din medicamente, printre ele mai ales cele generice, există prețuri fixe. Acestea reprezintă pragurile maxime care sunt achitate de casele de asigurări. Firma care livrează cel mai ieftin este cea cu care se fac afacerile.

Noua lege schimbă parțial această metodă: casele de asigurări sunt obligate să încheie mereu un contract și cu o firmă europeană atunci când au loc licitații pentru anumite substanțe active și antibiotice fără patent.

"Dar la toate celelalte medicamente generice lucrurile rămân neschimbate", se plânge asociația Pro Generika. Ulrike Holzgrabe crede că intenția legii ar fi bună, doar că prevederile nu ar fi aplicabile în multe domenii, în care nu mai există deja deloc producție europeană.

Legea ALBVVG ar fi ajutat până acum cel mai mult să împiedice ca noi și noi producători de medicamente să continue să părăsească piața europeană, arată Kirchhoff.

Sectorul sănătății împiedică producția în Europa

Costurile mai mari par de neevitat dacă Europa vrea mai multă independență. În Europa nu se poate produce la fel de ieftin ca în Asia. "Avem un cvartet prost format din birocrație excesivă, lipsa forței de muncă, prețuri prea mari la energie și infrastructură deficitară", a declarat șeful Asociației Industriei Chimice, Wolfgang Große Entrup, la sfârșitul lunii aprilie.

În China, firmele profită nu doar de costurile reduse de muncă și la energie, ci și de ajutorul acordat de stat la crearea de noi unități de producție, subliniază Holzgrabe. Iar condițiile de protecția mediului care trebuie îndeplinite sunt mai puțin solicitante ca în Europa. Aici, de exemplu, legea Reach din 2007 obligă toți producătorii să se asigure că substanțele fabricate de ei nu afectează în niciun fel negativ sănătatea oamenilor și mediul înconjurător - un obstacol uriaș în calea producătorilor de medicamente generice.

Acest cadru ar îngreuna mai ales relocarea în Europa a producției de substanțe active, arată Holzgrabe. "Nu va exista o independență de China în acest domeniu", crede ea. Mai important este evitarea pierderii și a acelor producători care încă mai lucrează în Europa. Industria farmaceutică nu ar fi importantă doar pentru a ajuta în caz de îmbolnăvire. În timpul pandemiei de coronavirus, a fost posibilă dezvoltarea rapidă de vaccinuri doar pentru că în Europa mai exista încă o industrie farmaceutică responsabilă de cercetare și dezvoltare, susține Holzgrabe.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.