Polonia

Ian Zmigielski este patronul unui bar din Varşovia, îndrăgit în rândul turiştilor şi studenţilor. "Inflaţia este o mare lovitură", spune antreprenorul în vârstă de 28 de ani. "Mai întâi ne-a lovit cu toată puterea pandemia de coronavirus, acum inflaţia galopantă." Până de curând a reuşit să facă faţă cheltuielilor curente, dar acum a început să facă economii. "Tocmai am renunţat să mă duc la Gdansk pentru o excursie de sfârşit de săptămână. Hotelurile au devenit pur şi simplu prea scumpe."

În iunie 2022 inflaţia ajunsese în Polonia la 15,5 la sută, cel mai ridicat nivel înregistrat în ultimii 25 de ani. Acum Ian îşi face griji pentru barul său "Zakasek" (Aperitiv), aflat pe eleganta stradă comercială Hmielna, cu nenumărate buticuri şi restaurante renumite. "Am fost nevoiţi în ultimul an să majorăm preţurile cu 10-20 la sută. Mai ales uleiul comestibil şi carnea s-au scumpit", a explicat el. "Clienţii încă mai vin, dar se vede că nu prea au bani şi că fac economie pe unde pot." 

Înainte nimeni nu se sinchisea de ofertele sale, dar acum clienţii comandă preponderent băuturi şi gustări mai ieftine. Şi asta se simte la casa de marcat. "La sfârşitul lunii îmi rămâne tot mai puţin în buzunar. Costurile fixe, pentru curent, chirie, părţi sociale, au explodat. Aproape că nu mai facem profit. Suntem în pragul disperării", a spus tânărul antreprenor. Totuşi, el nu intenţionează să se dea bătut. "Mă voi descurca", spune el cu îndârjire. 

Mai puţin încrezători sunt Barbara şi Czeslaw Geszczak. De câţiva ani au ieşit la pensie şi trăiesc într-o casă costruită cu mâinile lor la Pawlikowice, o mică localitate din centrul Poloniei, în apropiere de Lodz. Pensia lor, una medie la nivelul Poloniei, le ajungea până de curând pentru un trai fără griji. Dar acum şi ei resimt consecinţele inflaţiei. 

"Până de curând un kilogram de zahăr costa 2 zloţi (0,43 Euro), acum trebuie să plătesc pentru aceeaşi cantitate opt zloţi (1,78 Euro)", a povestit Barbara, arătând spre merele şi prunele putrezite din grădină. Înainte făcea din ele marmeladă, dar acum nu-şi mai poate permite. Şi visul lor de a-şi schimba maşina a fost amânat pentru vremuri mai bune. "Preţul maşinilor la mâna a doua a ajuns între timp la un nivel...este o nebunie, aşa ceva nu se poate plăti", a spus cu amărăciune Czeslaw.

Cei doi pensionari se simt înşelaţi. Cu puţin timp în urmă şi-au schimbat centrala de încălzire de pe cărbune pe gaz, aşa cum le-a recomandat polonezilor guvernul. Dar acum Parlamentul a decis o subvenţie de 3000 de zloţi pentru toţi cetăţenii care se încălzesc cu cărbune. Cei care au centrale pe gaz nu au primit nimic şi trebuie să se descurce cum pot cu costurile mari. "Ne gândim dacă nu ar fi bine să revenim la încălzirea pe cărbune", spun cei doi pensionari. 

Bulgaria

Şi în Bulgaria au crescut preţurile. Institutul Naţional pentru Statistică de la Sofia (BSI) a măsurat în iunie 2022 o inflaţie de aproape 17 la sută - cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani. Mai ales alimentele de bază s-au scumpit - făina, zahărul şi uleiul vegetal. Şi cafeaua a devenit un lux, după cum povesteşte A. K., profesor universitar din capitala Bulgariei, care tocmai îşi petrece concediul la Marea Neagră. El vorbeşte despre o scumpire cu 30 la sută. "O jumătate de kilogram de cafea costă acum 7,85 de leva (4 euro), înainte plăteam pentru ea 5,3 leva (2,70 Euro)."

"La magazin preţurile au crescut cu o treime", spune şi Galya, în vârsă de 50 de ani, gestionara unui magazin foarte frecventat de legume-fructe, aflat în nordul litoralului bulgăresc. Ea nu este încă afectată de scumpiri. "La mine preţurile au rămas neschimbate de vara trecută. Nici cei care mă aprovizionează nu cer mai mult", povesteşte tânăra bunică. Pe lângă munca ei în magazin, îşi creşte şi nepotul în vârstă de şase ani. "Doar boabele de zmeură şi mure s-au scumpit puţin, fiindcă culegătorii cer anul acesta pe ziua de muncă 25-30 de euro."

Creşterea salariilor se face resimţită şi în turism. În restaurantele şi hotelurile de pe litoralul bulgăresc, care atrage şi turişti din străinătate, preţurile au crescut simţitor, ceea ce afectează negativ branşa. "Bucătarii nici nu mai vor să-şi pună şorţul pe ei dacă le oferi mai puţin de 98 de leva (50 de euro) pe zi. Anul trecut câştigau în restaurantul de jos de pe plajă jumătate pe atât şi erau mulţumiţi", a povestit Galya.

În opinia ei, creşterea preţurilor este una artificală. De vină sunt intermediarii lacomi. Şi reprezentanţi ai sindicatelor vorbesc despre manipularea preţurilor. Economistul Gheorghi Ganev, fost deputat, este însă încredinţat că bula inflaţiei va exploda curând. În prezent se cheltuie excedentul de bani aflaţi în circulaţie şi în curând comercianţii se vor vedea nevoiţi să reducă preţurile. 

Cu toate acestea, teama de inflaţie este foarte răspândită în Bulgaria. Chiar şi preşedintele ţării, Rumen Radev, a vorbit despre asta pe 2 august, la învestitura noului guvern provizoriu. Inflaţia şi preţul energiei sunt cele mai importante provocări pentru noul cabinet, a declarat el. 

Grecia 

Atena pare în august o metropolă părăsită. În lunile toride de vară, atenienii se refugiază în satele lor de obârşie sau pe insule, unde turismul înregistrează un an-record. "După doi ani de pandemie ne bucurăm, desigur, de sosirea acestui val de turişti", spune Napoleon, taximetrist din capitala Greciei, care a rămas în oraş în ciuda caniculei. "Dar pe noi ne nelinişteşte în prezent mai ales valul de scumpiri", adaugă bărbatul în vârstă de 51 de ani. Pentru prima dată în ultimii 28 de ani, inflaţia a trecut de 10 la sută. În iulie a fost de 11,6 procente. 

Pentru greci, care câştigă în medie 926 de euro net pe lună, mai ales scumpirea alimentelor, a curentului şi carburanţilor a devenit un coşmar. "Pentru a face economie de carburant, mulţi taximetrişti nu-şi mai pornesc aerul condiţionat", a relatat Napoleon, care a mai precizat că, în prima săptămână a lunii august, un litru de benzină costa 2,1 euro.

Taximetriştii care anul trecut au câştigat mai puţin de 30.000 de euro au fost până acum sprijiniţi cu două subvenţii guvernamentale. "Eu am primit 200 de euro şi m-am bucurat. Cu toate acestea trebuie să lucrez 12-13 ore pe zi şi tot nu-mi ajunge pentru cumpărături în supermarket."

Nikos, în vârstă de 42 de ani, stă în spatele tarabei sale cu legume într-o piaţă din Atena şi dă din cap a nemulţumire. Este licenţiat în economie, dar a fost nevoit să se facă agricultor în timpul crizei care a lovit Grecia începând din 2010. El spune că statul trebuie să sprijine mai mult producţia agricolă. "Preţul îngrăşămintelor, pesticidelor şi petrolului a crescut cu 30 la sută. Noi fermierii încercăm atât cât putem să absorbim costurile majorate de producţie, fiindcă altfel consumatorii nu vor putea face faţă. Cu toate astea, şi noi suntem nevoiţi să majorăm preţurile", spune el. Comparativ cu anul trecut, preţul alimentelor a crescut în iulie 2022 cu 13 la sută. "Clienţii se uită minute în şir la preţuri şi se gândesc ce-şi pot permite şi ce nu."

Aşa face şi Antonis, pensionar în vârstă de 76 de ani, aflat în faţa tarabei lui Nikos. Pare descurajat şi trist. "Roşii pentru doi euro kilogramul? Cum se poate aşa ceva?", şopteşte el. A fost instalator timp de peste 50 de ani. Povesteşte că nu are curajul să se ducă la supermarket decât o dată pe lună. El şi soţia sa, care se află bolnavă în pat, au nevoie adesea de ajutor din partea Bisericii. "Am o pensie de 700 de euro pe lună. În primele 15 zile ale lunii cheltuim aproape toţi banii. Pur şi simplu nu reuşesc să cumpăr suficiente alimente. Cum să şi reuşesc, la preţurile astea?"