Există însă grupuri de interese influente care sabotează obiectivele cele mai importante, a căror neîndeplinire poate duce la blocarea banilor europeni. Planul Național de Redresare și Reziliență gândit de USR pe vremea când era la guvernare obligă azi PNL, PSD și UDMR la reforme pe care nu și le doresc și pe care încearcă să le amâne până după alegeri. Oficialii europeni aduc argumente care vizează respectarea calendarelor, dar Bucureștiul speră să profite de poziția sa de actor important în sprijinirea Ucrainei.

Pe de altă parte, cele trei partide din coaliția guvernamentală sunt puse la colț prin câteva promisiuni asumate de România odată cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar greu de pus în aplicare cu un an înainte de alegeri. Între ele se află legi care le-ar diminua veniturile viitoare parlamentarilor și primarilor și altor categorii care beneficiază de pensii speciale, dar și reforme care țin de administrația teritorială și care ar putea duce la concedieri masive în acest sistem. Sunt de asemenea restanțe legate de mediu, inclusiv nevoia unei legi a lignitului, care să elimine cărbunele din lanțul producerii energiei electrice, imposibil de pus în aplicare fără pierderi de locuri de muncă.

Există, deci, în interiorul arcului de guvernământ o nevoie tot mai acută de a sabota Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care România urmează să primească în trei ani 30 de miliarde de euro. Încă nu e clar cum să o facă în așa fel încât niciunul dintre partide să nu-și sacrifice imaginea, să nu pună în pericol mobilizarea la vot de anul viitor și nici să nu piardă banii de care e atâta nevoie pentru investițiile prevăzute în bugetul de stat, dar și pentru lucrări de bază planificate de primarii merituoși. Precedentul folosit la elaborarea Legilor justiției poate fi, însă, reluat: modificarea legislației în favoarea clienților prin prevederi ascunse și mijloace obscure, greu de sesizat la prima vedere. Modificarea Legilor justiției e tot parte din PNRR, iar partidele s-au grăbit să le voteze la timp într-o formă în care l-ar fi satisfăcut și pe Liviu Dragnea, considerat marele demolator al independenței juridice.

E nevoie de aceeași dibăcie și în celelalte situații. Diferența e că pentru Legea pensiilor speciale trebuie respectate niște reguli matematice, iar în ceea ce privește reformarea administrației sunt de trasat noi granițe intercomunale și de făcut comasări între localități care se golesc de locuitori. Sunt peste 300 de comune în plus față de anul 1968, când populația era în creștere și, oricum, mai mare decât în zilele noastre. În plus, peste 75% din localitățile țării au sub 5000 de locuitori. Nimeni nu vrea să-și asume tăieri și nervozități în curtea din față a puterii, așa că PSD și PNL își pasează de la unul la celălalt cartoful fierbinte, până când găsesc o cale prin care să aibă și capra sătulă și varza întreagă. Deocamdată, social-democrații și liberalii i-au păcălit pe europeni cu legi paleative, care sugerează doar reformele, fără să le implice, cum este și legea care înființează consorțiile administrative, legea zonelor metropolitane sau pachetul care ar fi trebuit să garanteze independența justiției.

Legea pensiilor speciale trebuia pusă în aplicare până la sfârșitul anului trecut, potrivit calendarului convenit pe vremea când Cristian Ghinea, numărul doi în USR, era ministrul Proiectelor Europene și cel care a bătut în cuie PNRR. Acum actualul guvern e nevoit să facă reformele dureroase din proiectele USR sau să-și asume piarderea banilor europeni. Social-democrații și liberalii nu știu cum să iasă basma curată din războiul pentru PNRR. Acest plan european care poate aduce României aproape 10% din PIB-ul anual este un fel de cal troian lăsat de USR pe câmpul de bătaie PSD-PNL. Banii de care au atâta nevoie în prag de alegeri social-democrații și liberalii sunt condiționați de reformele atât de necesare țării.

În sistemul de monitorizare de tip semafor prin care Uniunea Salvați România urmărește ce face guvernul, Legea pensiilor speciale se află deja în zona roșie a blocajului. Comisia Europeană și Banca Mondială consideră că sistemul de pensii autohton se află aproape de colaps și încearcă să convingă guvernul să renunțe la pensiile care nu se bazează pe contributivitate și care în total înseamnă 2 miliarde și jumătate de euro, din care peste un miliard sunt folosiți pentru polițiștii pensionari și un alt miliard pentru militarii și rezerviștii serviciilor de informații, inclusiv cei care au lucrat pentru Securitate înainte de 1989. Mai sunt în jur de 5000 de foști judecători și procurori care au pensii medii de 4000 de euro, sumă din care statul subvenționează 94%. Pentru aceștia din urmă se poate doar impune prevederea ca pensia să nu depășească salariul, fiindcă magistrații au avut grijă să aibă decizii constituționale în favoarea lor. Pentru ceilalți, polițiști, militari, oameni proveniți din servicii secrete, parlamentari și primari, legiuitorii ar putea reveni la principiul contributivității, fiindcă salariile lor sunt suficiente pentru a avea pensii decente. În România există aproape 5 milioane de pensionari și în decembrie 2022, pensia lor medie era de 300 de euro, cu toate că, peste un milion trăiesc cu doar 200 de euro pe lună.

Din afară, Comisia Europeană și Banca Mondială fac presiuni pentru ca România să mențină suma pensiilor anuale sub plafonul de 9,4% din PIB. Deocamdată această limită este respectată, numai că în următorii doi ani pensiile speciale, dacă rămân neschimbate ar putea ajunge la 1,4% din PIB (față de 0,8% cât sunt acum). În interior, presiunea e în sens invers și există grupuri foarte influente formate din ofițeri de toate gradele și din toate serviciile care vor să aibă pensii mari chiar înainte să facă 50 de ani. Aceste grupări au la îndemână pârghii dure împotriva unor entuziaști ai reformelor și nu au scrupule morale să le folosească în beneficiul lor comun. De aceea pare să existe o cursă de evitare a acestui obstacol între PSD și PNL. Persistă teama că cine pune în practică principiul contributivității pentru foști ofițeri de toate felurile va fi sacrificat și trecut în uitare. În același timp, fostul premier liberal Florin Cîțu atrage atenția că „nerespectarea PNRR se încadrează la subminarea economiei naționale”.