Jakob are 15 ani, este elev în clasa a IX-a la un liceu, iar el și colegii săi folosesc inteligența artificială de aproximativ doi ani și jumătate. „Am avut astăzi un test la franceză, iar ieri am rugat ChatGPT să-mi explice din nou multe dintre subiecte”, povestește el pentru DW. Jakob nu este numele său real, deoarece adolescentul recunoaște: „Mulți colegi din clasa mea folosesc AI-ul pentru a le face temele.”

Matematică, germană, engleză, chimie sau fizică: un singur clic și soluția sau metoda de rezolvare apare instantaneu. În știință, acest fenomen este numit „externalizare cognitivă”. Munca de gândire este transferată către un alt instrument, fie că este vorba despre un calculator de buzunar, o foaie de notițe sau o aplicație precum ChatGPT.

„Nu mai sunt capabili să gândească singuri”

Problema pentru creier apare atunci când inteligența artificială rezolvă complet problema. Un bilețel sau un calculator poate prelua anumite etape, dar rareori întregul proces de gândire. Chatboții AI merg însă mult mai departe.

Și Jakob a lăsat uneori AI-ul să-i facă temele, „dar doar atunci când chiar nu mai știam cum să continui”. El știe însă că situația devine problematică atunci când numai AI-ul rezolvă temele. „Cei care au note bune fac asta mai rar”, spune el.

Franziska Müller predă limba germană de câteva decenii și în prezent lucrează cu elevii din ciclul superior al liceului. „Nu mai sunt capabili să gândească singuri”, spune ea despre unii dintre elevii săi. Unii își introduc întrebările în AI chiar și în timpul orelor. Când sunt solicitați să răspundă, citesc discret ceea ce le sugerează inteligența artificială.

În opinia ei, elevii înțeleg astăzi mai greu textele decât în trecut, „pentru că citesc mai puțin și își lasă AI-ul să le rezume aproape totul”.

Creierul trebuie antrenat

Mai multe studii ajung la concluzii similare. De exemplu, studiul PISA publicat în septembrie afirmă: „Elevii care folosesc chatboți AI pentru anumite sarcini obțin, în medie, rezultate mai slabe la științe decât cei care nu îi folosesc”, notează autorii din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Cu participanți din peste 90 de țări, studiul este considerat cea mai mare comparație internațională a elevilor de 15 ani. Elevii germani au obținut recent cele mai slabe rezultate din istoria participării lor.

Concluzia centrală privind AI este următoarea: „Așa cum nu reușim să fim în formă uitându-ne la sport, ci practicându-l, învățarea nu apare prin simplul consum de conținut, ci prin implicare cognitivă activă.”

Spus mai simplu: cine nu își antrenează creierul, riscă să se prostească.

Institutul american Brookings consideră chiar că riscurile utilizării AI în educație pot depăși avantajele. Studiul vorbește despre pericolul „pierderii competențelor de bază” și al „reducerii gândirii critice, capacității de memorare, perseverenței și judecății independente”.

New York interzice, Germania ezită

Dar ce se poate face în fața influenței unor instrumente precum ChatGPT, Claude, Grok sau Meta AI?

Primarul progresist al New Yorkului, Zohran Mamdani, a interzis utilizarea AI în școlile publice până la clasa a VIII-a pentru anii școlari 2026-2027, adică aproximativ până la vârsta de 14-15 ani.

Este însă aceasta soluția corectă?

Julian Hinn, profesor de limba germană la clasele a X-a și a XIII-a într-o școală integrată, consideră că nu. Oricine își poate folosi telefonul pentru a accesa AI. „Cine crede că elevii nu îl vor folosi acasă, închide ochii în fața realității”, spune el pentru DW.

Studiul JIM îi dă dreptate. Potrivit acestuia, 91% dintre adolescenții germani cu vârste între 12 și 19 ani folosesc cel puțin o aplicație AI. De asemenea, 74% folosesc AI pentru teme și învățare. Datele sunt din 2024, iar între timp procentele sunt probabil și mai mari. Rezultate similare apar și în Asia, America Latină și SUA, potrivit studiului Brookings.

Politicienii germani au recunoscut problema. Deși educația este responsabilitatea landurilor federale, Conferința Miniștrilor Educației a emis la sfârșitul anului 2024 recomandări privind utilizarea AI. Totuși, acestea rămân destul de vagi: elevii ar trebui să fie educați pentru o utilizare critică, responsabilă și conștientă a inteligenței artificiale.

AI explică mai bine decât manualele

Profesorii și elevii recunosc totodată că inteligența artificială poate fi un sprijin valoros în procesul educațional.

Jakob spune: „AI-ul explică pur și simplu mult mai bine decât manualele.” De aceea, îl folosește frecvent pentru a înțelege conceptele de bază.

Julian Hinn înțelege acest lucru: „AI-ul se poate adapta mult mai bine limbajului și nevoilor elevilor. Uneori profesorii nu reușesc acest lucru.”

Din acest motiv, el consideră importante exercițiile cu AI începând din clasa a X-a. La clasele mai mari îi încurajează chiar pe elevi să consulte AI-ul. „Analizăm împreună calitatea răspunsurilor generate.”

Totuși, profesorul este convins că până în clasa a IX-a AI-ul ar trebui utilizat cu moderație, deoarece atunci se formează competențele fundamentale.

Și Franziska Müller integrează mai frecvent aplicațiile AI în lecțiile de la clasele superioare. Cu toate acestea, în anumite etape interzice complet dispozitivele electronice pentru a-i obliga pe elevi să gândească singuri.

„Înțeleg foarte bine cât de tentant este să folosești AI-ul”, spune ea.

Efectul Matei: atunci când AI-ul amplifică inegalitățile

Folosită corect, inteligența artificială poate îmbunătăți performanțele școlare. Folosită greșit, însă, dezvoltarea creierului are de suferit.

Aici apare o altă problemă evidențiată de studii: AI-ul poate accentua considerabil inegalitățile din educație.

Potrivit studiului Brookings, elevii care au deja competențe solide de bază își pot aprofunda cunoștințele cu ajutorul AI și pot progresa și mai repede.

În schimb, copiii care au lacune în cunoștințe sunt mai predispuși să preia erorile generate de AI, să renunțe la propriul proces de gândire și să rămână și mai mult în urmă.

Studiul PISA adaugă că elevii proveniți din familii mai înstărite beneficiază adesea de condiții de pornire mai bune. Astfel, inteligența artificială riscă să mărească și mai mult diferențele educaționale.

Acest fenomen este cunoscut sub numele de „efectul Matei”, inspirat din Biblie: „Căci celui ce are i se va da.” El descrie situația în care persoanelor cu un nivel educațional deja ridicat le este mai ușor să-și dezvolte și mai mult competențele.

Totul ține de responsabilitatea personală

Profesorii au astfel un rol esențial în a-i încuraja pe elevi să gândească independent și să-și asume responsabilitatea pentru propriul proces de învățare.

„Coordonez și ziarul școlii”, spune Julian Hinn. „Le spun mereu elevilor: puteți folosi AI, dar sentimentul că la final ați scris un articol care vă aparține cu adevărat este extraordinar.”

Atât Hinn, cât și Müller sunt optimiști că îi pot convinge pe elevi de importanța responsabilității personale, și pentru că altfel vor eșua inevitabil la teste și lucrări scrise, care se desfășoară fără ajutorul AI.

Acolo se vede clar dacă pot reuși și singuri.

Franziska Müller povestește că unul dintre elevii ei i-a mărturisit recent, după o lucrare slabă, „îngrozit”, că „din cauza AI-ului nu mai era capabil să gândească singur”.