in Turcia e justificată, întrucât, potrivit Curţii, nu încalcă nici Convenţia Europeană asupra drepturilor omului, nici libertatea de credinţă, confesională şi religioasă pe care o garantează această convenţie.

Ca musulmană practicantă, Leyla Şahin, studentă la universitatea din Istambul se înscrisese la facutltate acum 6 ani, dar fusese exclusă de la audierea cursirlor şi de la paerticiparea la seminarii întrucât insistase să-şi poarte vălul islamic. Obligată să-şi întrerupă studiile, Leyla se simţise discrimimnată şi apelase în cele din urmă la autorităţile judiciare europene după ce trecuse prin toate instanţele judecătoreşti naţionale.

Or Curtea de la Strassbourg s-a ferit să-i dea dreptate, grăbindu-se în schimb să întărească principiul caracterului laic al statului şi al necesităţii despărţii lui de religie, în special într-o ţară musulmană, în vederea garantării democraţiei şi pluralismului. Fiindcă în Turcia, şi nu numai în Turcia, purtarea basmalei a dobândit de mult o dimensiune islamistă, şi deci politică, depăşind evident aspectul ei pur religios. Conform Curţii de la Strassbourg e deci cât se poate firesc să se împiedice posibila exercitare de presiuni, de către purtătoarele de basma, asupra restului femeilor din ţară. Încât interdicţia în universităţi a voalului islamic, ori în genere a simbolurilor religioase nu poate încălca defel Convenţia europeană asupra drepturilor omului, câtă vreme e menită să apere şi să menţină ordinea publică şi să protejeze concomitent libertatea de opinie a celorlalţi – a celor care optează împotriva năframei. Judecătorii europeni au mers chiar mai departe, subliniind că într-o societate democratică, o atare interdicţie e nu doar permisă, ci poate fi chiar necesară.

Sentinţa, -prima de acest fel pronunţată vreodată de Curtea Europeană, care anterior respinsese sistematvc asemenea plângeri – promite, cel puţin indirect, să aibă un impact depăşind net frontierele turceşti. Ea va atinge jurisprudenţa germană, o va confirma în special şi pe cea franceză, mai restrictivă încă, în acest domeniu, decât cea din landurile germane, nerămânînd fără efect nici asupra celorlalte 43 de state europene. In mod cert, decizia Curţii va fi studiată atent la centrala UE de la Bruxelles, după aprigile disensiuni generate de decizia din primăvară a Parisului de a interzice purtarea în şcoli a însemnelor religioase, precum basmaua musulmană, crucile creştine mari, sau kipaua evreiască.