România rămâne un tărâm al surprizelor pentru străini - turiști sau investitori. Un prim contact al germanului, italianului sau austriacului cu România devine o avalanșă de contradicții.

Țara era considerată până nu demult repetentul Europei; printre cele mai sărace state ale Uniunii Europene; celebrele imagini cu căruțele trase de cai într-o țară UE au tot făcut înconjurul mass mediei străine. Ca dintr-un alt film, logo-urile Bosch, Continental, Deutsche Bank, Schaeffler, Dekra și altele le sar în ochi vizitatorilor, pe drumurile de la aeroporturi către marile orașe românești. Clădiri moderne, construcții din sticlă și localuri hip distrug instantaneu imaginea întipărită de la distanță. Și analizele economice din ultimii ani au adus rezultate surprinzătoare: în 2017, România a înregistrat cea mai mare creștere economică din UE: aproximativ 7%.

În calitate de cei mai importanți parteneri economici ai României și ca element deloc neglijabil al motorului creșterii economiei românești, germanii activează în momentul de față cu circa 7.500 de companii în România. Aproape 300.000 de oameni au găsit locuri de muncă la firmele cu capital german.

AHK Transylvania Office, la Cluj

Cu toate neajunsurile și contradicțiile de care s-au lovit în mediul românesc de afaceri, investițiile germane în România se ridică la 9,3 miliarde de euro. Mai mult decât atât, business-ul german mai pune un picior în Transilvania: la începutul celui de-al 4-lea trimestru 2018, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK) a deschis un birou la Cluj. Al doilea, după cel din București, inaugurat în urmă cu 15 ani.

”AHK își propune să facă parte din proiectul de întinerire și înnoire a României”, a declarat, la deschidere, Dragoș Anastasiu, președintele AHK România. ”Deschiderea acestui birou va ajuta ca problemele care apar la nivel regional să fie mai bine înțelese”.

În ciuda retoricii împotriva multinaționalelor, economia românească are nevoie de capital străin și, odată cu el, de know how. Investitorii străini, implicit cei germani, știu cu siguranță acest lucru, având în vedere sumele masive investite, cu precădere în regiunile Bucureștiului, Banatului și Transilvaniei. Statisticile AHK arată că dintre țările sud-est europene, România a atras în anul 2017 cele mai multe investiții străine directe: 4,5 miliarde euro. (Bulgaria 0,9 miliarde, Grecia 3,5 miliarde, Ungaria 4,2 miliarde)

Piedici care merită depășite

Totuși, instabilitatea politică internă și acțiunile guvernului din ultimii doi ani, care au dus la demonstrații constante ale societății civile, lipsa infrastructurii, corupția, au scăzut încrederea investitorilor în guvern și consecutiv în mediul de afaceri din România. Acest lucru a fost documentat într-un studiu amplu realizat de AHK, la care au participat 130 de companii cu capital german din România.

Nici calomnierea repetată a minorității germane din România de către unii demnitari social-democrați nu a rămas fără ecou în lumea oamenilor de afaceri germani. AHK a luat poziție față de aceste derapaje, trimițând o scrisoare oficială premierului Dăncilă, cu speranța că aceste derapaje nu reprezintă opinia oficială a guvernului. Scrisoarea a rămas fără răspuns, a precizat Dragoș Anastasiu la Cluj. Despre acest subiect s-a discutat de altfel și la Conferința ”România la Președinția Consiliului Uniunii Europene - oportunități și provocări”, organizată de AHK în Aula Magna a Universității Babeș-Bolyai, în ziua inaugurării biroului de la Cluj.

O altă problemă majoră cu care se confruntă economia românească este lipsa de resurse umane. AHK se va implica în continuare în dezvoltarea sistemului dual de învățământ, care să coordoneze oferta educațională cu nevoile de pe piața muncii. Pentru că în ultimii ani, companiilor le este tot mai greu să găsească personal corespunzător. O mare parte din potențialii angajați pleacă în străinătate la muncă, iar alții nu au pregătirea profesională adecvată.

Activi în întreaga regiune

Pe de altă parte, costurile scăzute pentru forța de muncă față de celelalte state europene și calificarea angajaților cu studii superioare înclină balanța în favoarea avantajelor pe care le are piața românească pentru investitorii străini. Clujul a fost ales de către AHK, printre altele, pentru renumele orașului ca centru universitar. Și faptul că este bine conectat la Europa, având o comunitate de business dinamică, a contribuit la opțiunea AHK.

Firmele germane și românești din întreaga regiune vor fi incluse în activitățile AHK Transylvania Office, care are de gând să-și extindă network-ul dincolo de granițele Clujului. ”AHK Transylvania Office va oferi companiilor din Transilvania accesul direct la comunitatea noastră (...) și va sprijini companiile din regiune în activitățile lor”, a asigurat Sebastian Metz, director general AHK și membru în Consiliul Director.

Ceea ce nu pot asigura nici cei mai pricepuți oameni de afaceri în momentul de față este dacă suma contradicțiilor ce compun mediul de afaceri din România va rămâne constantă sau nu. În mod mai mult sau mai puțin direct, de pe agenda Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană face parte și îmbunătățirea imaginii României în Germania. ”Semnalul este pentru Germania”, a declarat Dragoș Anastasiu. ”Transilvania contează, aici se face business”.