Șeful diplomației germane va vizita mai întâi capitala iraniană Teheran, după care va merge la Riad, în Arabia Saudită. Nu este clar în ce direcție politică se va îndrepta dialogul cu cele două puteri rivale din regiune. Sunt mai multe scenarii posibile, dar orientarea de bază va fi mai clară după primele discuții din Iran.

Teheranul a avut un an politic 2015 de succes: a fost încheiat un acord privind programul nuclear cu occidentul, numeroase sancțiuni internaționale impuse țării au fost ridicate. Fotografiile cu discuțiile relaxate dintre secretarul de Stat american John Kerry și șeful diplomației iraniene Mohammed Sarif au făcut înconjurul lumii și au semnalizat că perioada de îngheț dintre SUA și Iran se apropie de sfârșit. Iranul a revenit pe scena politică internațională și s-a arătat gata să se implice în "lupta împotriva terorismului".

Expansiunea iraniană

Iranul pare pe moment în plină expansiune. Pentru viitorul politic al țării ar fi posibile două scenarii, crede expertul în Orientul Mijlociu Volker Perthes, care a publicat recent cartea "Sfârșitul Orientului Mijlociu așa cum îl știam". Prima variantă: Iranul încearcă să restabilească dialogul cu partenerii săi internaționali și cultivă o influență regională moderată, de exemplu asupra actorilor din războiul sirian. Nu e exclus ca o astfel de abordare să ducă chiar la încheierea conflictului sirian. Al doilea scenariu: Iranul se simte întărit de ridicarea sancțiunilor și destul de puternic pentru a-și urmări propriile interese, fără a ține prea mult seama de proecupările vecinilor săi. Pe plan intern, viitoarele alegeri parlamentare și prezidențiale (2016/2017) ar putea duce la o nouă radicalizare, spre dezamăgirea celor care așteaptă reforme în viitorul apropiat.

Impresia politică robustă pe care o lasă Iranul pare să arate direcția în care se îndreaptă țara. "Impulsul sporit al guvernului iranian de a-și extinde activitățile în regiune contrazice opinia americană potrivit căreia acordul nuclear va determina acest stat să se concentreze mai mult asupra propriilor probleme", scrie ziarul "Sharq al-Awsat".

Politica externă a Teheranului se bazează masiv în prezent pe acțiuni militare. Forțele speciale iraniene luptă în Siria de partea dictatorului Bashar al-Assad, care acum primește sprijin militar și de la Rusia. Iranul este activ și în Irakul învecinat. Acolo sprijină guvernul majoritar șiit condus de Haidar al-Abadi în lupta cu organizația teroristă "Statul Islamic" (IS). "În timp ce politica iraniană în Siria și Irak vizează o epurare confesională, țara are mai mulți susținători ca oricând pe scena politică internațională", scrie ziarul "Al-Araby al-jadeed". Această nouă apreciere pentru Iran s-ar datora schimbării priorităților globale: SUA, Rusia și UE sunt mai interesate de combaterea IS decât a lui Bashar al-Assad.

Zdrăngănit de arme saudite

Dacă Iranul continuă în această direcție ofensivă, va fi foarte greu pentru Steinmeier să-i liniștească pe saudiți, pe care îi va vizita după oprirea la Teheran. Și Arabia Saudită a pornit-o pe un curs agresiv, atât în politica internă, cât și în cea externă. De suferit are Yemenul, unde Arabia Saudită, aflată în fruntea unei coaliții internaționale, poartă din martie un război sângeros împotriva rebelilor Huthi, care ar fi sprijiniți de Iran în opinia saudiților. 2400 de civili și-ar fi pierdut viața până la sfârșitul lui septembrie în acest conflict, potrivit estimărilor ONU. Biroul ONU pentru Coordonarea Ajutoarelor Umanitare a atras deja atenția cu privire la tragedia cu care se confruntă "o populație care și înainte de război suferea din cauza sărăciei, nesiguranței, subnutririi și a lipsei de acces la îngrijire sanitară". Eforturile saudite de a-i sprijini militar pe oponenții lui Assad în Siria, cu scopul încheierii războiului de acolo, nu au dat până acum rezultat. Ceea ce face ca acțiunile saudite în Yemen să fie și mai aprige.

Și pe plan intern regatul saudit a adoptat o linie deosebit de dură. Doar în prima jumătate a anului au fost executate 102 persoane. Bloggerul liberal Raif Badawi se află la închisoare, la fel ca și activistul șiit Ali al-Nimr. Acesta din urmă a fost condamnat la moarte pentru protestele la adresa guvernului. În 2011, când a protestat în stradă împotriva regimului saudit, Al-Nimr avea doar 16 ani. De atunci, el se află la închisoare.

Arabia Saudită este acuzată deseori că încurajează o formă deosebit de militantă a Islamului. Activistul șiit Hamza al-Hassan a descris de mai multe ori în mesaje pe Twitter organizația IS ca fiind "made in Saudi Arabia", deci o creație saudită. Islamul wahabit, religie de stat în Arabia Saudită, și organizația IS ar avea aceleași rădăcini ideologice.

Frank-Walter Steinmeier intră pe un teren politic accidentat. Cultura dialogului nu se bucură de mare susținere în această regiune.