În controversa cu privire la programul atomic iranian, nu se întrezăreşte în continuare nici o soluţie diplomatică. La Moscova s-au întâlnit ieri reprezentanţii Teheranului şi cei ai Rusiei pentru negocieri, însă singurul progres înregistrat, dacă se poate spune aşa, este anunţul cu privire la continuarea dialogului, fără a fi prezentate însă date concrete cu privire la discuţiile purtate. De asemenea, vizita ministrului de externe iranian, Manuchehr Mottaki, la Bruxelles nu a schimbat în nici un fel datele problemei. Şeful diplomaţiei europene, Javier Solana, a afirmat la finalul discuţiilor de ieri purtate cu oficialul iranian, că poziţia Teheranului nu s-a schimbat “substanţial”.

Europa i-a acordat un tratament special oaspetelui din Teheran: mimica prietenoasă a fost obligatorie, chiar dacă Manucher Mottaki nu a venit cu foarte multe noutăţi la Bruxelles. În paralel, se purtau discuţii la Moscova cu privire la mutarea activităţilor iraniene de îmbogăţire a uraniului pe teritoriul rusesc, întâlnire încheiată fără nici un rezultat. Mottaki s-a arătat dispus în continuare la negocieri, însă a pus o serie de condiţii pentru soluţia rusească: „Am menţionat faptul că din punctul nostru de vedere sunt absolut obligatorii două elemente: durata mutării activităţilor nucleare pe teritoriul rus şi locaţia acestora. De exemplu intervalul de timp în care uraniul va fi îmbogăţit în Rusia trebuie să fie cât mai scurt cu putinţă”.

Cu alte cuvinte, mutarea acestor activităţi trebuie să se facă cât mai aproape de graniţa cu Iranul .şi nu pentru foarte mult timp. O a treia condiţie impusă de Teheran este ca, din motive de cercetare, autorităţilor iraniene să li se permită în continuare să deruleze activităţi de îmbogăţire a uraniului, condiţie pe care comunitatea internaţională nu o poate accepta. Preşedintele comisiei de politică externă din Parlamentul European, creştin-democratul german, Elmar Brok, consideră că după întâlnirea cu oficialul iranian nu se poate spune că s-au făcut progrese vizibile: „Cred că este necesar să se crească presiunea în negocierile de la Moscova. Iar dacă soluţia rusă nu va fi acceptată, astfel încât să crească încrederea dintre comunitatea internaţională şi autorităţile din Teheran, atunci nu ne mai rămâne decât soluţia Naţiunilor Unite”.

La rândul său, diplomatul iranian a atras atenţia că încrederea nu este doar o stradă cu sens unic, repetând poziţia guvernului său: Teheranul a semnat toate acordurile internaţionale, iar occidentul şi-a încălcat promisiunile. Germania, de exemplu a promis de mai multe ori că va ajuta Iranul la construirea unei centrale atomice, lucru care nu s-a întâmplat. La rândul său, şeful Agenţiei Internaţionale pentru Eneregie Atomică, Mohammed el Baradei şi-a exprimat dubiile cu privire la soluţionarea paşnică a crizei într-un interviu, poziţie care nu a fost prezentată însă în discuţiile directe. Mottaki a atras din nou atenţia asupra dreptului Iranului de a folosi energia atomică, necesară pentru generarea de curent electric.

Şi dacă spuneam la început că oficialii europeni s-au purtat cu mănuşi la mult-aşteptata vizită, trebuie remarcat faptul că ministrul iranian de externe s-a adresat euro-parlamentarilor cu apelativul “dragi prieteni”. Din păcate, în afară de politeţe, ambele părţi nu au câştigat mare lucru din această întrevedere, iar criza privind programul atomic al Iranului, rămâne în continuare subiect de discuţie al comunităţii internaţionale.