Războiul este ceva cumplit. Fiindcă războiul reprezintă violenţă, mai precis folosirea violenţei organizate în scopul atingerii unor ţeluri politice. Iar obiectivul dreptului internaţional este stabilirea unor reguli pentru recurgerea la violenţă. Dar când e vorba de realitatea murdară din Israel şi Gaza, problemele devin complicate.

Lucrurile sunt clare în privinţa atacului brutal din 7 octombrie, când luptători ai Hamas au pătruns în Israel şi au ucis mai bine de 1300 de oameni, luând aproximativ 200 de ostatici. Stefan Talmon, expert în drept internaţional din Bonn, califică atacul drept "crimă în masă". Ţinând însă cont de lupta de decenii dintre israelieni şi palestinieni, el ajunge şi la concluzia că intensitatea şi dimenisiunea atacului din 7 octombrie permit dreptului internaţional să plece "de la premisa că aici avem a face cu un conflict armat".

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a şi reacţionat corespunzător, proclamând starea de război. A doua zi după masacrul din sudul Israelului, Netanyahu a spus foarte clar că toate locurile în care Hamas acţionează sau se ascunde vor fi transformate în ruine. De atunci Israelul bombardează Gaza. Ziarul britanic The Economist menţionează aproximativ 6000 de bombe lansate în şase zile.

Daniel Hagari, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene a declarat că "sute de tone de bombe" au fost aruncate în Gaza - "accentul se pune pe distrugere şi nu pe precizie". Potrivit surselor palestiniene, cel puţin 3000 de oameni şi-au pierdut viaţa. Sute de mii au luat calea refugiului, de pe un teritoriu care are doar 365 de kilometri pătraţi, aproximativ cât suprafaţa oraşului Köln. 

Autoapărare, dar cu limite

Dreptul Israelului de a se apăra de un atac armat, potrivit articolului 51 al Cartei ONU, este indiscutabil. Dar acest drept la autoapărare este îngrădit de dreptul internaţional umanitar. Iar aici unul din principalele principii este obligaţia de a face distincţii. Taberele aflate în conflict trebuie să facă deosebire între civili şi combatanţi, între obiective civile şi ţinte militare. Dar asta înseamnă că doar civilii sau obiectivele civile nu trebuie să devină intenţionat ţinte ale unor atacuri. De aceea, uciderea unor civili este interzisă doar dacă se poate dovedi că au fost ucişi intenţionat.

În practică, asta înseamnă, potrivit profesorului Talmon, că "atunci când Hamas plasează o rampă de lansare a rachetelor într-un cartier de locuinţe civile, Israelul are dreptul să atace acel obiectiv, chiar şi luând în calcul ceea ce se cheamă - groaznic! - pagube colaterale în rândul populaţiei civile. Iar aceste pagube colaterale pot fi, în funcţie de obiectivul militar şi de necesităţi, chiar foarte mari".

Deosebirea impusă de dreptul internaţional, între ţintele civile şi cele militare, este aproape imposibil de respectat în Fâşia Gaza, fiindcă se numără între cele mai dens populate regiuni de pe pământ. Tunelurile Hamas sunt construite în parte sub imobile de locuit iar sedii ale lor se află în clădiri de birouri şi de locuit. Iar dreptul internaţional ţine prea puţin cont de asta.

"Dacă Hamas se ascunde în şcoli, moschei, spitale, dacă îşi instalează acolo centre de comandă, acestea devin ţinte militare legitime", a explicat profesorul Talmon. Concomitent, dacă Hamas îşi instalează poziţii militare în zone civile, aceasta constituie o crimă ce război.

Pedepsele colective sunt interzise

Israelul a instituit o blocadă în jurul Fâşiei Gaza. Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a vorbit despre un asediu total; Gaza a fost deconectată de la reţeaua de energie electrică, de apă, nu se mai poate aproviziona cu alimente şi carburant. Organizaţia israeliană pentru apărarea drepturilor omului, B´tselem, acuză Israelul de crime de război, pe fundalul amplorii atacurilor aeriene şi al blocadei. Organizaţia umanitară Medici fără Frontiere vorbeşte despre o pedeapsă colectivă în Gaza, contrară dreptului internaţional.

Profesorul Talmon a declarat că şi majoritatea experţilor în drept internaţional consideră că o blocadă completă, deci privarea de alimente, apă, carburant şi produse medicale, nu este acoperită de dreptul internaţional. "În dreptul internaţional există o interdicţie vizând pedepsele colective, în cazul de faţă pedepsirea colectivă a tuturor locuitorilor palestinieni din Fâşia Gaza. Oamenii aceia nu sunt cu toţii membri Hamas şi nu sunt vinovaţi cu toţii pentru acest atac, dar sunt cu toţii afectaţi de reacţia Israelului, fără deosebire".

În plus, dreptul internaţional interzice explicit înfometarea populaţiei civile. "Dacă institui o blocadă totală, cândva alimentele şi apa potabilă se isprăvesc, şi este un caz de înfometare a populaţiei civile. Dreptul internaţional interzice asta", a subliniat Talmon.

Evacuarea este legală, alungarea nu

Armata israeliană a cerut unui milion de civili din partea de nord a Fâşiei Gaza, aproape jumătate din populaţia totală, să se mute în partea de sud a teritoriului. A cerut acelaşi lucru şi organizaţiilor internaţionale. Hamas în schimb a cerut populaţiei să rămână pe loc, împiedicându-i pe oameni, potrivit armatei israeliene, să ia calea refugiului.

Dat fiind că infrastructura din Fâşia Gaza este distrusă şi există prea puţine locuri în care s-ar putea refugia o masă atât de mare de oameni, Organizaţia Naţiunilor Unite estimează că evacuarea este ceva imposibil. Jan Egeland, fost ministru norvegian de Externe, şi actual preşedinte al organizaţiei umanitare Norwegian Refugee Council, precum şi Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, au calificat ordinul de evacuare drept contrar normelor în vigoare.

Îndeplinirea cererii de părăsire a Oraşului Gaza nu garantează însă siguranţă fiindcă bombardamentele continuă. Înregistrări video, verificate de Washington Post, înfăţişează un număr de oameni, între care şi copii, care au fost vineri omorâţi în timpul unui atac israelian, pe când se aflau în drum spre sudul Fâşiei Gaza.

Stefan Talmon a explicat însă că în principiu dreptul internaţional permite evacuarea populaţiei civile din ordinul unei puteri ocupante. "De exemplu pentru a asigura prin asta protecţia şi securitatea populaţiei şi a face posibile operaţiuni militare".

Dreptul internaţional umanitar - "un drept arhaic"

"Dreptul internaţional ar interzice o încercare a Israelului de a alunga din Fâşia Gaza întreaga populaţie. Dar în interiorul teritoriului inamicului se pot executa evacuări sau strămutări silite ale populaţiei, pentru propria sa protecţie şi securitate", a mai explicat expertul.

În totalitatea sa, dreptul internaţional umanitar sau dreptul internaţional al războiului, cum era denumit odinioară, este un drept arhaic, a subliniat Stefan Talmon. "A fost făcut de state pentru state, şi anume de state care au plecat de la premisa că într-o zi vor ajunge să poarte ele însele război. Acele state nu au vrut să-şi lege singure mâinile la spate sau să stabilească reguli pe care să nu le poată respecta".