"Asemănarea dintre cravatele noastre este un semn că relaţiile noastre bilaterale se ameliorează", a declarat premierul israelian Benjamin Netanyahu pe 20 septembrie la New York, când l-a întâlnit în "Türkevi" (Casa Turciei) pe preşedintele de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan. Cei doi au manifestat prietenie în faţa camerelor de filmat, într-o atmosferă veselă şi destinsă. Netanyahu i-a spus lui Erdogan: "Cravata dumneavoastră îmi place". Iar Erdogan a răspuns: "Atât cămaşa, cât şi cravata sunt la fel". Gluma a fost inspirată de faptul că în limba engleză cuvântul "tie" înseamnă atât cravată, cât şi relaţie.

Dar ceea ce doar cu câteva săptămâni în urmă era considerat un punct de cotitură în relaţiile turco-israeliene pare deja să aparţină trecutului. Erdogan a înlocuit zilele trecute glumele în faţa presei cu o serie de declaraţii tranşante. Hamas este o mişcare pentru libertate şi nu o organizaţie teroristă, a clamat el. Israelul este un ocupant, a adăugat Erdogan, subliniind: "Vom spune întregii lumi că Israelul este un criminal de război". Preşedintele Turciei a făcut aceste declaraţii săptămâna trecută la Istanbul, cu ocazia unei demonstraţii pro-palestiniene.

Pe lângă Israel şi Germania, Uniunea Europeană, SUA şi unele state arabe au trecut Hamas pe lista organizaţiilor teroriste. Organizaţia militantă islamistă nu recunoaşte statul Israel şi a anunţat în repetate rânduri că vrea să-l distrugă.

După gravele acuzaţii rostite de Erdogan, Israelul şi-a rechemat în ţară diplomaţii aflaţi în Turcia. Iar şeful diplomaţiei israeliene, Eli Cohen, a anunţat că relaţiile bilaterale vor fi "reanalizate". Potrivit unor cercuri diplomatice de la Ankara, se aşteaptă ca ambasadorul Turciei la Tel Aviv să fie curând declarat "persona non grata", dar Israelul a refuzat până acum să comenteze acest zvon. Cabinetul israelian de război nu comentează deocamdată decât aspecte ce ţin de război, a explicat Gabriel Haritos, expert în problemele Orientului Mijlociu în cadrul institutului pentru politică externă ELIAMEP din Grecia, colaborator al Institutului Ben Gurion din Israel. El a subliniat însă că "rechemarea în ţară a diplomaţilor israelieni din Turcia vorbeşte de la sine".

"Rolul de mediator nu a fost niciodată ceva realist"

Pentru DW, Haritos a explicat că societatea israeliană nutreşte împotriva Turciei o mânie nedisimulată. Astăzi, Turcia este privită în Israel ca un aliat al unei organizaţii teroriste, care este "o nouă versiune a Statului Islamic". "Erdogan nu era oricum iubit în Israel, dar astăzi este cu atât mai puţin", a subliniat expertul.

Turcia s-a oferit în primele zile ale crizei să joace un rol de mediator, dar a fost zadarnic. Ulterior, Ankara a luat clar poziţie alături de Hamas. Fostul ambasador Safak Göktürk a lucrat ani de zile în Direcţia Orientul Mijlociu a Ministerului turc de Externe. În opinia sa a fost clar de la început că Turcia nu poate juca decât un rol limitat în eforturile de soluţionare a conflictului, între altele din pricina legăturilor ideologice existente între formaţiunea de guvernământ din Turcia AKP şi Hamas.

Dar el estimează că poziţia adoptată de guvernul turc se datorează în primul rând unor factori de politică internă. "Probabil guvernul s-a gândit că trebuie în primul rând să dea satisfacţie bazei sale electorale", a declarat el, iar această bază este alcătuită în principal din "musulmani conservatori".

Atmosfera pozitivă a fost distrusă

După numeroasele crize din deceniile trecute, cea mai recentă tentativă de reapropiere dintre cele două ţări a început în 2021, când Israelul şi Turcia şi-au trimis la post ambasadori în regim de reciprocitate, în urma unei vizite în Turcia a preşedintelui Israelului, Itzhak Herzog.

Haritos consideră că a fost decizia lui Erdogan să deschidă un nou capitol în relaţiile cu Israelul, în nădejdea că în sectorul energetic ar putea fi identificate interese comune. Deşi de partea israeliană nu a existat o confirmare oficială, Erdogan a anunţat la New York, după întâlnirea avută cu Netanyahu, că în estul Mării Mediterane se vor face foraje comune şi miniştrii Energiei din cele două ţări vor avea o întâlnire în noiembrie, pentru a discuta despre proiecte comune. Acum, în noua situaţie, este puţin probabil ca o astfel de întâlnire să poată avea loc.

Relaţiile economice au fost mereu bune

În ciuda tensiunilor politice din trecut, relaţiile economice bilaterale dintre Israel şi Tucia nu s-au deteriorat, dimpotrivă: volumul schimburilor comerciale a crescut de şase ori în timpul celor 20 de ani de domnie a AKP în Turcia, de la 1,41 de miliarde de dolari în 2002 la 8,91 de miliarde anul trecut. În afară de asta, în 2022 Turcia a fost vizitată de aproximativ 700.000 de turişti israelieni. Şi pe viitor se aşteaptă ca relaţiile economice să supravieţuiască actualei crize politice, fiindcă oamenii de afaceri din cele două ţări se cunosc de multă vreme şi au încredere unii în alţii, după cum a subliniat Bozkurt Aran, fost ambasador, astăzi director al Centrului de Studii Comerciale TEPAV din Turcia.

Relaţii cu suişuri şi coborâşuri

Turcia a fost în 1949 prima ţară musulmană care a recunoscut existenţa Israelului. Fondatorul statului evreu, David Ben Gurion, a deţinut între altele şi cetăţenia otomană, era vorbitor de limbă turcă şi studiase Dreptul la Istanbul. Cu puţin timp înainte ca AKP să vină la putere în 2002, comerţul şi turismul între cele două ţări erau în floare şi cooperarea în domeniul Apărării era în plin avânt.

Dar relaţiile bilaterale s-au deteriorat brusc după ce marina israeliană a arestat nava "Mavi Marmara", încărcată cu ajutoare pentru Fâşia Gaza. Pe navă au fost ucişi nouă activişti turci. În reacţie, Turcia şi-a rechemat ambasadorul din Israel. Netanyahu i-a prezentat în 2013 scuze oficiale lui Erdogan şi s-a oferit să plătească Ankarei compensaţii în valoare de 20 de milioane de dolari. De atunci au mai existat şi alte crize, de exemplu în urma deciziei preşedintelui SUA din epocă, Donald Trump, de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului.

"Turcia trebuie să-şi recâştige încrederea"

Potrivit lui Bozkurt Aran, poziţia adoptată acum de guvernul turc faţă de Israel va avea pe termen lung efecte şi mai mari. "Declaraţiile lui Erdogan legate de Hamas vor avea, desigur, o influenţă. Nu doar în privinţa relaţiilor cu Israelul, ci în privinţa celor cu vestul, în general. Este un lucru inevitabil", a estimat fostul diplomat. Această poziţie dăunează imaginii geopolitice a Turciei, de aceea guvernul va trebui să-şi recâştige încrederea în materie de politică externă. "Încrederea este un bun valoros. Este uşor să-l pierzi şi foarte greu să-l recâştigi", a subliniat el.

Haritos s-a declarat la rândul său convins că viitorul relaţiilor bilaterale se va cristaliza abia după război. "Singura agendă a politicii israeliene este să câştige acest război şi să distrugă Hamas. Abia după război Israelul îşi va aminti care guverne au fost prietenoase şi care nu".