1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
ConflicteIsrael

Israelul în război cu Hamas - o cronologie a conflictului

18 octombrie 2023

Tiruri de rachete și atacuri teroriste pe de o parte, atacuri aeriene și blocade pe de altă parte. Timp de peste trei decenii, violențele dintre Israel și Hamas au izbucnit în mod recurent. O cronologie a evenimentelor.

Teroare în Israel
Trupele israeliene luând la ţintă obiective din Fâşia Gaza, după atacul terorist comis de organizaţia teroristă Hamas în Israel, la începutul lunii octombrie Imagine: Erik Marmor/AP/picture alliance

Hamas este o organizație palestiniană bazată pe o ideologie militant-islamistă care neagă dreptul la existență al Israelului. Hamas afirmă că are ca obiectiv să elimine statul Israel prin mijloace militare și să creeze un stat islamic pe teritoriul acestuia. Hamas este clasificată ca organizație teroristă de către Germania, UE, SUA, Israel și alte state (inclusiv arabe).

Din perspectiva Hamas, misiunea de a duce "războiul sfânt" împotriva "tiranilor", așa cum subliniază carta sa fondatoare, legitimează inclusiv atacurile teroriste împotriva populației civile din Israel, precum atacul de amploare pe care Hamas l-a lansat din Fâșia Gaza la 7 octombrie anul acesta. Numai în primele cinci zile ale atacului, teroriștii au ucis peste 1200 de israelieni, dar și persoane de alte naționalități. Au urmat apoi represaliile armatei israeliane, soldate cu moartea a aproximativ 1600 de persoane în Fâșia Gaza (cifră valabilă la 13 octombrie 2023).

O cronică a acestei încleștări de lungă durată ne arată care sunt argumentele analiștilor care acum afirmă că tensiunile din regiune au atins o amploare fără precedent.

1987 - 1993: Prima Intifada

Prima Intifada, cunoscută și sub numele de "Războiul pietrelor", a fost o confruntare parțial violentă între armata israeliană și cele trei organizații palestiniene Hamas, OEP (Organizația pentru Eliberarea Palestinei) și Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei (FPLP).

O mare parte din populația palestiniană a participat la revoltă prin nesupunere civilă, cum ar fi grevele, închiderea prăvăliilor și boicotarea produselor israeliene. În același timp, elementele radicale din Gaza și Cisiordania au provocat proteste violente, în cadrul cărora demonstranții palestinieni au întâmpinat forțele de securitate israeliene, înarmate profesional, cu pietre și cocktailuri Molotov.

Proteste violente în Ierusalimul de Est în 2021. Protestatarii aruncă cu pietre ca în timpul primei IntifadaImagine: Ahmad Gharabli/AFP

Potrivit mai multor surse, aproximativ 1000 de israelieni și aproximativ 2000 de palestinieni și-au pierdut viața. De asemenea, între 700 și 1000 de palestinieni au fost uciși de palestinieni radicali, în condițiile unei legi a linșajului, în curs de apariție. Cei mai mulți dintre cei omorâți erau suspectați că ar colabora cu evreii.

În timpul Primei Intifade, Hamas, fondată cu puțin timp înainte, a crescut și a devenit o putere politică în teritoriile palestiniene, în special în Fâșia Gaza.

1989: Hamas, interzisă în Israel

În 1989, Hamas a fost interzisă în Israel. În 1991, liderul și principalul ei ideolog, militantul islamist Ahmad Yasin, a fost arestat de autoritățile israeliene și condamnat la închisoare pe viață de un tribunal, sub acuzațiile de incitare la uciderea așa-numiților "colaboratori palestinieni" și pentru incitare la răpirea și uciderea a doi soldați israelieni.

Începând din 1993 au loc atentate sinucigașe cu bombă

În 1993, în cadrul procesului de pace de la Oslo, Israelul și OEP s-au pronunțat în favoarea recunoașterii reciproce. Pentru a torpila acest proces, Hamas a orchestrat un val de atacuri sinucigașe.

Antisemitismul: de ce este atât de persistent

13:09

This browser does not support the video element.

Ele au fost catalogate de Hamas drept replică la masacrarea palestinienilor la 25 februarie 1994, când medicul evreu Baruch Goldstein a împușcat mortal 29 de musulmani care se rugau într-o moschee din Hebron.

2000-2005: A doua Intifada

Procesul de pace de la Oslo s-a blocat rapid și, în cele din urmă, a eșuat complet, în pofida discuțiilor dintre israelieni și palestinieni de la Camp David, în SUA – care nu au reușit să înlesnească ajungerea la o soluție.

O vizită la Muntele Templului a politicianului israelian de opoziție Ariel Sharon, percepută de palestinieni ca o provocare, este considerată unul dintre factorii declanșatori ai celei de-a doua Intifade.

În anii care au urmat, grupări militante palestiniene, între care Hamas, Jihadul Islamic și Brigăzile Al-Aqsa ale mișcării Fatah, au comis numeroase atacuri teroriste sângeroase împotriva civililor israelieni. În total, autoritățile israeliene au înregistrat mii de atacuri armate comise de palestinieni în timpul celei de-a doua Intifade, dintre care 140 de atentate sinucigașe cu bombă. Cel puțin 425 dintre aceste atacuri, soldate cu 377 de morți și 2076 de răniți israelieni, au fost atribuite Hamas.

La jumătatea anului 2000, premierul israelian Ehud Barak (stânga) și liderul OEP, Yasser Arafat (dreapta), s-au reunit la Camp David. În pofida medierii (fără succes) asumate de președintele american Bill Clinton, începe la scurtă vreme a doua IntifadaImagine: RON EDMONDS/AP/picture alliance

În martie 2002, armata israeliană a lansat operațiunea Scut. Cu acest prilej, israelienii au pătruns adânc în orașele palestiniene care, potrivit Acordurilor de la Oslo, se află sub administrare palestiniană, inclusiv în Ramallah. Acolo, armata israeliană a înconjurat Muqataa, reședința oficială a lui Yasser Arafat. Liderul palestinian a fost plasat în arest la domiciliu iar Muqataa a fost parțial distrusă.

În total, peste 1000 de israelieni și cel puțin 3000 de palestinieni au fost uciși în timpul celei de-a doua Intifade.

2005: Israelul se retrage din Gaza

În 2005, Ariel Sharon, ajuns între timp prim-ministru, a impus retragerea tuturor israelienilor din Fâșia Gaza, atât a trupelor, cât și a coloniștilor. La 12 septembrie 2005, după 38 de ani, prezența israeliană în Fâșia Gaza, anterior ocupată, a luat sfârșit.

2006: Victorie electorală pentru Hamas

Sprijin ONU pentru refugiații palestinieni (și nu numai) din Fâșia Gaza. Sediul UNRWA (Agenția Națiunilor Unite pentru ajutor și lucrări pentru refugiații palestinieni din Orientul Apropiat)Imagine: Mohammed Abed/AFP/Getty Images

La alegerile parlamentare din teritoriile palestiniene din 25 ianuarie 2006, Hamas a obținut 44% din voturi, deci majoritatea mandatelor parlamentare. Odată însărcinată cu formarea unui guvern, Hamas a acceptat, în septembrie 2006, varianta unui guvern de uniune națională cu partidul Fatah. Însă coaliția a eșuat după câteva luni, din cauza luptei pentru putere dintre cele două formațiuni în Fâșia Gaza.

2007: Divizarea teritoriilor palestiniene

La 12 iunie 2007, unități armate ale Hamas au atacat sediul Fatah și, ulterior, au preluat controlul asupra întregii Fâșii Gaza. Momentul a marcat apariția unei diviziuni politice intra-palestiniene - Hamas conduce Fâșia Gaza, Autoritatea Palestiniană, dominată de Fatah, controlează teritoriile parțial autonome din Cisiordania ocupată de Israel.

În Gaza nu au avut loc alegeri de când Hamas a ajuns la putere. În 2007, Israelul a declarat Fâșia Gaza "teritoriu ostil" și a înăsprit izolarea acesteia, care continuă și în prezent și care este parțial pusă în aplicare și de Egipt.

2008: Primul război din Gaza

Punctul de trecere a frontierei Erez dintre Fâșia Gaza și Israel. În imaginea din noiembrie 2022 se poate vedea un tanc israelian.Imagine: Getty Images/AFP/Jack Guez

După o efemeră încetare a focului între Israel și Hamas, mediată de Egipt, Hamas a atacat din nou Israelul cu rachete în vara anului 2008. Israelul a răspuns la 27 decembrie 2008 cu ofensiva militară "Cast Lead", care s-a încheiat mai puțin de o lună mai târziu, la 18 ianuarie 2009.

2012: Al doilea război din Gaza

La 14 noiembrie 2012 a intrat în vigoare o nouă încetare a focului, de data aceasta de opt zile, între Hamas și Israel. La scurt timp după aceea, reprezentanța OEP a primit statutul de observator al "Statului Palestina" pentru teritoriile palestiniene la ONU - 138 dintre cele 193 de state membre au votat în favoarea ridicării statutului în conformitate cu dreptul internațional, nouă au votat împotrivă și 41 s-au abținut, inclusiv Germania. De atunci, Autoritatea Palestiniană s-a autodenumit oficial "Statul Palestina". Guvernul german continuă să vorbească despre Autoritatea Palestiniană. 

2014: Al treilea război din Gaza

Pe fondul continuării tirurilor de rachete către Israel, la 8 iulie 2014 a izbucnit un nou conflict militar cu rachete și atacuri aeriene între Israel și Hamas în Gaza. La 17 iulie, Israelul a lansat o ofensivă terestră, războiul luând sfârșit la 26 august cu o încetare temporară a focului.

2021: Al patrulea război din Gaza

Ziua de 10 mai 2021 marchează începutul următoarei confruntări militare între Israel și Gaza. Hamas și Jihadul Islamic au tras rachete asupra Israelului, urmate de răspunsul armatei israeliene sub forma atacurilor aeriene.

Evenimentele fuseseră precedate de săptămâni de tulburări, în special în Ierusalimul de Est, din cauza evacuării forțate a locuințelor palestiniene din cartierul Sheikh Jarrah, precum și a violențelor de pe Muntele Templului și de la Moscheea Al-Aqsa. Războiul se încheie la 21 mai 2021 cu o încetare a focului.

Războiul din Gaza din 2021. O clădire distrusă de atacurile israeliene în Rafah, în sudul Fâșiei GazaImagine: AFP via Getty Images

Cele patru războaie din Gaza au costat viața a cel puțin 3500 de palestinieni și 90 de israelieni.

Octombrie 2023

În primele ore ale zilei de 7 octombrie 2023, Hamas a lansat un atac terorist de amploare împotriva Israelului. Simultan cu tirurile de rachete, militanții au aruncat în aer gardul de frontieră dintre Gaza și Israel în mai multe puncte și au intrat pe teritoriul israelian pe uscat, pe mare și pe calea aerului. Teroriștii au comis masacre în mai multe așezări israeliene (kibutzuri, n.r) și la un festival de muzică. Teroriștii au torturat și au ucis peste 1200 de persoane, deopotrivă israelieni și străini, inclusiv copii mici și bătrâni. Alte peste 100 de persoane au fost luate ostatice de Hamas în Gaza.

De atunci, Hamas continuă să lanseze rachete asupra Israelului, care la rândul său răspunde cu atacuri aeriene și cu rachete asupra Gaza și cu închiderea completă a Fâșiei. Cum alimentarea cu energie electrică și alimente este întreruptă, organizațiile umanitare și mai multe guverne se tem că situația în această zonă dens populată se va transforma într-o catastrofă umanitară.

Guvernul israelian a format un cabinet de război împreună cu politicieni din opoziție și declară că țara se află în război.