1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Istoria preşedinţiei germane a UE

Klaus Scheffer / Maria Pascu2 ianuarie 2007

Preşedinţia germană a consiliului european este însoţită de mari aşteptări. Republica Federală este în continuare una din cele mai influente ţări comunitare.

Angela Merkel continuă politica începută de Helmut Kohl în cadrul Uniunii Europene
Angela Merkel continuă politica începută de Helmut Kohl în cadrul Uniunii EuropeneImagine: dpa

Cancelarul german considerat a fi cel mai european a fost Helmut Kohl. Pentru el, integrarea europeană a fost o piatră de temelie, mai ales datorită faptului că vedea o soluţie a problemei germane – despărţirea în două state, RFG şi RDG – doar într-un context european.

„Pentru că trăim într-o ţară despărţită, noi germanii avem nevoie de Europa mai mult decât oricine altcineva. Avem doar o singură şansă de viitor în dezvoltare şi unitate istorică a naţiunii şi aceasta sub un acoperiş european”, a declarat Helmut Kohl în discursul ţinut la finele preşedinţiei consiliului european deţinută de Germania de vest în 1983.

Critici la adresa guvernului Kohl

Preşedinţia de atunci a fost aspru criticată deoarece a omis să implementeze mai multe reforme, precum lupta împotriva şomajului, reorganizarea finanţelor Uniunii Europene sau aderarea Spaniei şi Portugaliei în 1984.

Însă în timpul acelei preşedinţii germane a Uniunii Europene s-a reuşit ceva, ce nu prea a fost sărbătorit la acea dată. La reuniunea la vârf de la Stuttgart din 1983 a fost definitivată „declaraţia de identitate” europeană.

Identitatea euroepană

Un simbol pentru care a luptat în principal ministrul federal de externe, Hans-Dietrich Genscher: „Cred că intrăm acum într-o fază când fiecare membru trebuie să se decidă dacă susţine marea idee a transformării Comunităţii într-o Uniune Europeană”.

Aşa numita „Declaraţie de la Stuttgart” a susţinut procesul de integrare europeană şi a facilitat consolidarea pieţii comune. Doi ani mai târziu, liderii politici ai ţărilor membre au decis „Actul european” – premergător constituţiei europene asupra căreia se discută astăzi.

Unificarea monetară

Următoarea preşedinţie a consiliului european a fost deţinută de Germania în 1988, iarăşi sub conducerea lui Helmut Kohl şi a lui Hans-Dietrich Genscher şi a pus bazele unificării monetare europene care şi-a atins apogeul prin introducerea monedei euro în circulaţie în anul 2002.

În 1994 cancelarul Helmut Kohl a reprezentat pentru prima oară Germania unită ca preşedinte al consiliului european şi s-a angajat pentru o apropiere a Uniunii Europene de ţările din estul şi centrul continentului.

Europa - continent al păcii

O politică pe care cancelarul Gerhard Schröder a continuat-o cinci ani mai târziu. Însă mai precaut decât Helmut Kohl, Schröder a susţinut mai puternic interesele naţionale ale Germaniei în cadrul Uniunii Europene, încercând să reducă din contribuţia plătită anual de Republica Federală. Gerhard Schöder a fost însă un adept clar al extinderii către est a Uniunii Europene.

„Avem şansa unică de a transforma Europa într-un continent al păcii şi bunăstării. Iar pentru posibilitatea istorică de a fi ajutat la împlinirea acestei şanse trebuie să fim recunoscători“, a declarat Schöder. Acum Angela Merkel trebuie să-şi urmeze predecesorii şi să accelereze integrarea europeană.