Papa, regina Beatrix a Olandei, Henry Kissinger, Valéry Giscard d'Estaing, François Mitterand și Helmut Kohl - aceștia sunt câțiva dintre cei care au primit deja premiul Carol cel Mare. Istoricul și publicistul britanic Timothy Garton Ash intră acum și el în rândul numelor ilustre care au fost onorate cu această distincție oferită de orașul Aachen. Premiul se acordă începând din 1950 și onorează personalități și instituții care au contribuit semnificativ la unitatea europeană. Distincția nu are valoare pecuniară și este considerată cea mai importantă în materie de contribuții la procesul european de integrare.

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, l-a descris pe Timothy Garton Ash, în discursul de decernare a premiului din Sala Coroanei de la Primăria din Aachen, drept un "martor, cronicar și camarad al Europei". Cu un "talent de observație deseori surpinzător", el ar fi "scris istorie în prezent" prin legăturile sale cu numeroase țări și ar fi luat loc literalmente "la masa la care se scrie istoria mondială".

"Garton Ash se opune populiștilor"

Garton Ash este un oponent decis al Brexit. El a militat neîncetat pentru rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană. Ziua referendumului care a decis ieșirea Londrei din UE, 23 iunie 2016, a fost descrisă de istoricul britanic drept "cea mai mare înfrângere din viața sa politică". Timothy Garton Ash pledează și acum, după decizia de Brexit, pentru relații strânse între Regatul Unit și blocul comunitar. El ar judeca, în calitate de istoric, procesul de integrare europeană nu după criterii pe termen scurt, sub impresia diverselor evenimente politice de moment, ci ar vedea criza actuală prin prisma unor corelații complexe. Cercetătorul de 61 de ani se opune populiștilor, se explică în motivația furnizată de consiliul director care a acordat premiul Carol cel Mare. "El stimulează menținerea valorilor noastre ca libertatea, pacea și democrația, precum și adevărul, toleranța, dreptatea și autodeterminarea."

Preocupat de disidenții din Europa comunistă

Timothy Garton Ash s-a născut pe 12 iulie 1955 la Londra. A studiat Istoria la Universitatea Oxford și a scris teza de doctorat la Berlin, la sfârșitul anilor 70, pe tema rezistenței germane anti-Hitler din perioada nazistă. El a fost fascinat de întrebarea: ce i-a determinat pe unii germani să se opună nazismului iar pe alții să devină colaboratori ai sistemului? "La final, mi-am dat seama că nu lucram pe tema rezistenței germane. Am realizat că, de ambele părți ale Zidului Berlinului, și în Germania de Est comunistă, oamenii se confruntau cu aceeași dilemă: să colaboreze sau să se opună. Așa că, în loc să scriu o lucrare de doctorat despre Berlinul din timpul lui Hitler, am scris o carte despre Berlinul aflat sub conducerea lui Honecker. M-am preocupat ulterior cu disidenții din Europa comunistă și i-am urmărit pe drumul lor greu spre eliberare", a declarat Garton Ash.

Cercetare în timpul Războiului Rece

Călătorind între orașe fierbinți ca Varșovia, Praga, Budapesta și Berlin, istoricul britanic a purtat discuții cu intelectuali și politicieni moderați, devenind unul din cronicarii și publiciștii cei mai importanți din acea perioadă, culminând cu mișcările de eliberare de sub dictatura comunistă din 1989/90. Cartea sa din 1993 "În numele Europei" l-a făcut cunoscut în întreaga lume. Pentru această descriere a 50 de ani de politică germană în contextul disensiunilor Est-Vest, Garton Ash a purtat discuții ample cu aproape toți cei implicați în evenimentele de atunci, a folosit înregistrări și corespondențe cu aceștia - de exemplu cu cancelarii federali Brandt, Schmidt și Kohl, dar și cu liderii sovietici Breșnev și Gorbaciov. El s-a folosit de toate materialele disponibile, inclusiv de dosarele secrete ale Stasi.

Anul trecut, Garton Ash a realizat, prin cartea sa "Libertatea de exprimare", o pledoarie aprinsă pentru libertatea cuvântului, a discursului liber și a întăririi societății civile. El este din 1990 profesor de istorie contemporană la St. Antony's College de la Universitatea Oxford. Pe lângă activitatea sa științifică, el scrie regulat articole pentru cotidianul britanic "The Guardian" și se implică și în Academia de Științe din Berlin-Brandenburg.

os/epd/kna/karlspreis.de