Președintele Ungariei are în principal atribuții reprezentative și simbolice. Potrivit articolului 9 din Constituția Ungariei, el exprimă unitatea națiunii și veghează la funcționarea democratică a instituțiilor statului.

Ungaria va avea acum un președinte care este el însuși un simbol și a cărui alegere, programată pentru marți (11.08.2026), marchează totodată sfârșitul simbolic al ordinii create de fostul premier Viktor Orbán, care a dominat politica ungară timp de 16 ani. András Baka, născut în 1952, este unul dintre cei mai respectați juriști ai țării și judecătorul care a învins statul lui Orbán în conflictul privind restructurarea sistemului judiciar.

Biografia lui Baka sugerează că își va îndeplini cu seriozitate misiunea prevăzută de articolul 9 al Constituției. Noul prim-ministru al Ungariei, Péter Magyar, și grupul parlamentar al partidului său Tisza (Respect și Libertate) au subliniat explicit că nu doresc să numească în funcția de președinte un politician de partid. Din acest motiv, nominalizarea lui Baka este și un argument puternic împotriva acuzațiilor că noul șef al guvernului ar urmări instaurarea unui regim arbitrar sau construirea unui „Orbán 2.0”.

De ce este nevoie de un nou președinte?

În Ungaria, președintele este ales de Parlament cu o majoritate de două treimi. Alegerea este așteptată marți. Baka a fost nominalizat de grupul parlamentar Tisza abia sâmbătă, 8 august 2026. Graba nominalizării și a alegerii se explică prin faptul că, după demiterea președintelui Tamás Sulyok și încetarea mandatului acestuia la 19 iulie 2026, Parlamentul trebuie să aleagă un nou președinte în termen de o lună.

În mod normal, președintele ungar dispune de puține puteri executive și nu poate bloca pe termen lung activitatea guvernului. Cu toate acestea, Péter Magyar declarase încă înainte de victoria sa electorală din aprilie că demiterea lui Sulyok, pe care îl numea în repetate rânduri „marioneta lui Orbán”, reprezintă o prioritate politică.

Un motiv important este faptul că ascensiunea lui Magyar și a partidului Tisza este direct legată de așa-numitul scandal al grațierii unui complice al unor infractori pedofili. În urma acestui scandal, președinta de atunci, Katalin Novák, a fost nevoită să demisioneze în februarie 2024. Acesta a fost momentul care a marcat primele apariții publice ale lui Magyar ca disident al partidului Fidesz al lui Orbán. De atunci, el l-a acuzat constant pe succesorul lui Novák, Tamás Sulyok, că a păstrat tăcerea în fața numeroaselor nedreptăți ale regimului Orbán.

Conștiința națiunii

Președintele Ungariei nu este obligat să ia poziții publice. Totuși, unii președinți au folosit frecvent această posibilitate, în special primul președinte postcomunist al țării, Árpád Göncz, scriitor și luptător anticomunist. În anii 1990, acesta a pledat constant pentru respectarea drepturilor omului și a normelor democratice, fiind venerat de mulți drept „conștiința Ungariei”.

Faptul că Péter Magyar a reproșat în ultimii doi ani că Sulyok a eșuat în rolul de „conștiință a națiunii” va reprezenta indirect un criteriu după care va fi evaluată activitatea lui András Baka. Deși astăzi este văzut ca un simbol al rezistenței juridice, Baka nu este un om al declarațiilor zgomotoase și a devenit un luptător relativ târziu.

Juristul și-a obținut doctoratul în drept în 1978 și a activat ulterior la diferite universități, inclusiv în străinătate, specializându-se în drept comparat.

Nu a fost un opozant al sistemului comunist

Din a doua jumătate a anilor 1980, Baka a cercetat aplicarea drepturilor omului și ale minorităților în plan internațional. Problema drepturilor minorităților era deosebit de importantă în Ungaria comunistă din cauza încălcărilor grave ale drepturilor omului din România lui Nicolae Ceaușescu, care afectau și minoritatea maghiară.

Totuși, Baka nu a fost un opozant deschis al dictaturii comuniste. El s-a numărat printre cei care au încercat să promoveze reforme din interiorul sistemului relativ mai deschis al Ungariei anilor 1980.

Din 1988 s-a implicat în inițiative sindicale academice care au jucat un rol important în perioada schimbării de regim. După primele alegeri libere din 1990, a intrat pentru aproximativ un an în Parlament ca deputat independent pe lista Forumului Democrat Ungar (MDF). Din 1991 a activat ca judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din Strasbourg.

Conflictul cu guvernul Orbán

În 2008, după două mandate la CEDO, Baka s-a întors în Ungaria și a fost ales președinte al Curții Supreme. A devenit cunoscut la nivel național atunci când guvernul Orbán l-a înlăturat din funcție în 2011 printr-un artificiu juridic, în cadrul reformei sistemului judiciar, probabil deoarece criticase unele dintre planurile reformei.

Formal, Curtea Supremă a fost reorganizată și transformată în Curia, ceea ce a însemnat că funcția ocupată de Baka a încetat să mai existe. El a rămas însă judecător. Baka a contestat demiterea sa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și a câștigat procesul în 2016, fără însă a fi repus în funcție. Partea cea mai importantă a hotărârii CEDO, care obliga statul ungar să revină asupra reformei judiciare, nu a fost niciodată implementată.

Nu este omul protestelor de stradă

Baka a rămas până în prezent un critic al regimului Orbán, însă unul care s-a exprimat exclusiv prin argumente juridice, fără a organiza proteste și fără a participa la manifestații.

Grupul parlamentar Tisza și-a justificat nominalizarea astfel: „András Baka a acordat întotdeauna o importanță deosebită separării puterilor în stat și a apărat consecvent statul de drept și independența justiției. Parcursul său de viață reprezintă un exemplu de angajament față de democrație și principiile constituționale.”

Reprezentanții partidului Fidesz au criticat dur candidatura sa. Ei susțin că, întrucât demiterea lui Tamás Sulyok în iulie ar fi fost ilegală, nici alegerea unui succesor nu poate fi legală. În cercurile Fidesz și ale partidului de extremă dreapta Mi Hazánk, lui Baka i se reproșează și „ipocrizie”, deoarece acceptă înlăturarea lui Sulyok printr-o lege concepută special pentru acesta, în timp ce în trecut a condamnat o procedură similară în propriul său caz.

Mulți comentatori evidențiază însă o diferență esențială. Publicistul Gábor Czene a scris în ziarul Népszava: „Demiterea lui Baka a fost unul dintre nenumărații pași prin care statul de drept a fost demolat. Alegerea sa ca președinte contribuie la reconstruirea acestuia.”

La rândul său, institutul independent de analiză politică Political Capital răspunde criticilor Fidesz întrebând: dacă destituirea lui Sulyok este considerată ilegitimă, cum poate fi justificată îndepărtarea ilegală a lui Baka din fruntea Curții Supreme?

„Dacă atunci a fost în ordine, care este problema acum?”

Institutul apreciază că András Baka nu va avea o misiune ușoară. „Regimul Orbán a slăbit nu doar politic, ci și instituțional funcția de președinte, deși aceasta avea deja atribuții limitate. Acum, Baka trebuie să redea prestigiul și credibilitatea instituției prezidențiale. Aceasta va necesita mai degrabă abilitate politică decât expertiză juridică. Totuși, șansele sale de reușită sunt considerate mai mari decât ale oricărui alt președinte ales în perioada guvernărilor Fidesz”.