Kamala Harris va candida în noiembrie la alegerile prezidenţiale din SUA din partea Partidului Democrat, fiind concurenta republicanului Donald Trump. Împotriva ei s-a declanşat cea mai mare campanie de compromitere din istoria SUA.

Se spune că ar fi lucrat ca prostituată şi şi-ar fi oferit "serviciile" unor politicieni pentru a fi promovată în carieră. Unele postări devenite virale susţin că ar fi avut legături cu infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein. Pentru unii faptul că femeia în vârstă de 59 de ani nu are copii este dovada că de fapt ar fi transsexuală.

Foarte cunoscută este şi afirmaţia falsă că Harris nu ar fi născută în SUA şi de aceea nu poate deveni preşedinte legitim al Statelor Unite. Altora nu le este suficient de neagră pentru a putea spune despre ea că este neagră.

Cantitatea de dezinformare, deci informaţii false postate intenţionat, se explică între altele prin faptul că platformele de socializare s-au dezvoltat într-un ritm amețitor în ultimii ani. Şi tehnologii cum ar fi inteligenţa artificială (AI), cu ajutorul cărora se pot fabrica sau manipula imagini, materiale video şi audio, joacă un rol.

La acestea se adaugă o societate şi o clasă politică extrem de divizate în SUA. Şi ţări străine, între care se numără Rusia, China şi Iranul, au interesul să influenţeze alegerile din SUA. Şi cu prilejul unor alegeri trecute au contribuit la răspândirea de fake news.

Dezinformarea sexistă este larg răspândită

Dar Kamala Harris nu este o victimă a dezinformării doar de când a devenit candidată la preşedinţia SUA. Dacă ea ar fi un bărbat alb, campania de dezinformare ar arăta altfel. Dar politiciana şi jurista este adesea atacată din cauza sexului ei, din cauza culorii pielii sau rădăcinilor ei indiene şi jamaicane.

Institutul Wilson Center din Washington a realizat deja din 2020 un studiu privitor la dezinformări îndreptate împotriva a 13 politiciene de etnii şi orientări politice diverse, între care şi Harris. Din studiu reiese că dezinformarea cu tentă sexistă este larg răspândită iar 78 la sută din cuvintele cheie se refereau la senatoarea democrată de atunci.

Nina Jankowicz, fostă directoare a Disinformation Governance Board, un consiliu consultativ al Ministerului pentru Protecţia Patriei din SUA, este unul din autorii studiului realizat de Wilson Center. Pentru DW ea a declarat: "Studiile noastre şi altele au constatat că femeile care reprezintă identităţi intersectoriale, deci atât feminine, cât şi homosexuale sau o femeie care este şi de culoare sunt victime predilecte ale dezinformării. Iar Kamala Harris reprezintă trei identităţi: este femeie, o femeie de culare şi o femeie din sudul Asiei".

Intimidare, discreditare, blamare

În spaţiul online există mai multe soiuri de sexism. Sarah Sobieraj, de profesie sociolog, a descoperit într-un studiu publicat în 2018 trei strategii de limitare a influenţei femeilor în spaţiul online: intimidare, discreditare şi blamare. Jankowicz şi colegii ei fac o altă diferenţiere legată de dezinformare, care poate fi sexistă, transfobă şi rasistă. De profesie politolog, Jankowicz ştie despre ce vorbeşte, fiindcă şi ea este victimă a urii în internet, primeşte ameninţări cu violul şi chiar cu moartea.

Femeile sunt mult mai atacate decât bărbaţii - asta se poate vedea şi făcând o comparaţie între Kamala Harris şi preşedintele în exerciţiu, Joe Biden sau cu fostul preşedinte şi actualul candidat Donald Trump. Cine s-a interesat atât de minuţios de relaţiile trecute ale acestor bărbaţi? Sau cine a afirmat că ei s-ar fi prostituat sau că ar fi făcut carieră trecând prin patul unor politicieni? Nu ar trebui Trump să suscite mai mult interes din acest punct de vedere decât Harris, el care a fost recent condamnat pentru abuz sexual şi care a cumpărat tăcerea unei actriţe porno?

Au existat postări în social media în care să se facă afirmaţia că Biden sau Trump ar fi travestiţi? Sau că nu ar fi cetăţeni legitimi ai SUA sau că în realitate nu ar fi albi?

Această comparaţie arată cât de misogină este campania de dezinformare împotriva lui Harris. "Se spune că femeile nu pot ajunge prin forţe proprii în poziţii de top. Şi trebuie să fie în secret bărbaţi, ceea ce este absurd", susţine Jankowicz.

Kamala Harris nu este un caz izolat

O altă comparaţie arată structura dezinformării sexiste şi rasiste. Persoane care se aseamănă cu Kamala Harris în această privinţă, cum ar fi Michelle şi Barack Obama sau Hillary Clinton, s-au confruntat sau se confruntă cu aceleaşi informaţii false. Şi despre Michelle Obama se spune că în realitate ar fi bărbat. Iar despre Barack Obama s-a spus că nu ar fi fost născut pe teritoriul SUA şi de aceea nici nu ar fi avut dreptul să candideze la preşedinţia ţării.

Toate acestea arată că femeile sunt reduse la statutul de obiecte sexuale doar pentru că sunt femei; în cazul oamenilor de culoare se dă atenţie mai mare mediului familial sau educaţiei doar fiindcă sunt oameni de culoare. Cu persoanele în sine afirmaţiile şi informaţiile false nu au sau nu prea au legătură.

Iar aceste exemple sunt doar vârful aisbergului. Numeroase alte narative sunt sexiste sau rasiste într-un mod mai subtil. De exemplu materiale video manipulate în care Harris spune lucruri lipsite de sens sau afirmaţii scoase din context, în care apare ca o persoană incompetentă.