Campania prezidențială a demarat rapid cu toate motoarele turate la maxim pentru Kamala Harris și echipa sa. Șeful Casei Albe, Joe Biden, a fost primul care a susținut-o. La scurt timp după ce și-a făcut publică, pe rețelele de socializare, retragerea din cursa pentru un nou mandat de președinte al Statelor Unite, Biden a anunțat că susține candidatura lui Harris la Președinție.

I-au urmat exemplul fostul președinte american Bill Clinton și soția acestuia, fosta șefă a diplomației de la Washington, Hillary Clinton, dar și Nancy Pelosi, ex-lideră a Camerei Reprezentanților și "Grande Dame" a Partidului Democrat, precum și numeroși alți membri relevanți ai taberei liberale, atât aleși în Congres cât și guvernatori.

Au venit imediat și donațiile: în primele 24 de ore de la apelul lui Biden, candidatura ei a primit 81 de milioane de dolari în donații - un record pentru un timp atât de scurt. Iar banii au venit de la peste 888.000 de donatori individuali. Două treimi dintre aceștia au contribuit pentru prima dată în această campanie electorală - deci nu au finanțat orice candidat democrat, ci explicit pe Kamala Harris.

Pentru că a făcut deja parte din echipa care a primit donațiile anterioare, Harris are acces la toți banii strânși pentru Biden până acum. Duminică i-a fost deja transferat fondul de campanie al actualului președinte, care a însumat aproape 96 de milioane de dolari.

În așteptare: nominalizarea democrată

În calitate de vicepreședinte, este mai cunoscută în Statele Unite decât oricare posibili alți candidați. Iar Kamala Harris a promis că va face tot ce îi stă în putere "să unească Partidul Democrat - și națiunea noastră - pentru a-l învinge pe Donald Trump".

Unificarea Partidului Democrat este un prim pas important, deoarece Harris nu este încă nominalizată oficial. Trebuie să câștige voturile majorității delegaților la Convenția Democrată, care va avea loc în orașul Chicago în august.

"În acest moment, trebuie să desfășoare o campanie dublă", spune Stormy-Annika Mildner, director general pentru Germania al Aspen Institute, un think tank transatlantic cu sediul la Berlin. Harris trebuie "să-i unească pe democrați în vederea alegerilor din noiembrie, dar să se adreseze și poporului [american] pentru a-l câștiga de partea ei".

Slăbiciuni și plusuri

Până acum, campania candidatului republican la președinție Donald Trump s-a concentrat pe Biden și pe mesaje împotriva acestuia. De acum, echipa politicianului conservator trebuie să pregătească teme noi, despre noul candidat. Care sunt, însă, șansele lui Harris de a câștiga alegerile din 5 noiembrie, dacă va fi nominalizată de democrați ca adversară a lui Trump?

"Popularitatea ei nu este cu mult mai mare decât cea a lui Biden", evaluează Mildner, într-o analiză făcută pentru DW. Un punct slab este modul în care s-a achitat de misiunea de oprire a imigrației ilegale masive din America Centrală și Latină. Adversarii ei o critică în mod repetat pentru că nu a fost la înălțimea responsabilității încredințate.

"S-ar putea spune că a eșuat. Cred că este puțin nedrept, deoarece situația de la graniță este mult prea complicată, dar acest subiect va fi folosit ca un argument puternic împotriva ei în campania lui Trump", spune Mildner.

"Unele sondaje timpurii, care o compară direct cu Donald Trump, o plasează cel puțin la egalitate cu el sau chiar îi dau un avantaj de două până la trei puncte procentuale", observă, într-o discuție cu DW, Cathryn Clüver Ashbrook, expert în relații transatlantice la fundația germană Bertelsmann. "Sondajele par a fi stabile și arată că poate ține pasul cu Donald Trump. Are chiar un potențial enorm de a face și mai mult în următoarele 100 de zile."

Democrații, apreciază Mildner, speră ca noul candidat să dea un impuls proaspăt campaniei electorale, să poată inspira oameni care ar fi optat să nu voteze pentru candidatul Biden: tineri, femei și persoane de culoare.

Pe Harris ar putea-o ajuta în relația cu alegătorii poziția ei în privința abrogării de către Curtea Supremă, majoritar conservatoare, a dreptului constituțional la avort. Candidata democrată s-a pronunțat în mod repetat împotriva măsurii, "a fost o voce de frunte în apărarea dreptului femeilor de a lua singure decizii", a spus Clüver Ashbrook. "A vorbit răspicat și cu succes pe această problemă în timpul campaniei electorale."

Politica externă: NATO, Ucraina și Israel

Harris nu are prea multă experiență în domeniul politicii externe, punctează Clüver Ashbrook. Cu toate acestea, la Conferința de Securitate de la München din februarie 2024, precum și la întâlnirea din 2023, vicepreședinta a spus cât se poate de clar că apreciază foarte mult apartenența SUA la NATO, spre deosebire de Trump.

Harris nu va dori să continue să lucreze, însă, doar cu aliații europeni, ci va pune mult preț pe relațiile americane în regiunea India-Pacific. Iar "faptul că are rădăcini indiene va fi, desigur, bine primit" în anumite părți din acea regiune, completează Clüver Ashbrook.

În ceea ce privește războiul în curs din Ucraina, Harris, la fel ca Biden, pledează pentru susținerea Kievului. Și, completează Stormy-Annika Mildner de la Institutul Aspen, "vede Rusia ca pe o amenințare majoră". Desigur, în calitate de președinte, ar trebui să lucreze cu Congresul pentru a adopta pachete de ajutor financiar și militar.

Un subiect delicat este războiul din Gaza: întrebarea "cum s-ar poziționa SUA sub un posibil mandat prezidențial al Kamalei Harris" este deosebit de interesantă, deoarece sprijinul puternic al lui Biden pentru Israel a fost întâmpinat cu critici, în special în rândul tinerilor și cetățenilor arabi americani. "A afișat mai multă compasiune față de palestinieni și a fost puțin mai critică față de catastrofa umanitară din Palestina", amintește Mildner. "Mi-aș putea imagina că tonul s-ar schimba puțin. Dar ceva nu se va schimba: sprijinul pentru Israel."