"Telefonul meu este plin de mesaje", spune Jens Däßler cu un zâmbet obosit. Majoritatea sunt de la rude și prieteni. Îl întreabă când vrea să plece din Kiev. Omul de afaceri german nu se grăbește însă.

Mulți alți străini din capitala ucraineană par să facă la fel. Tensiunile dintre Rusia și Ucraina nu sunt noi, dar decizia recentă a mai multor state occidentale de a-și retrage personalul diplomatic din Ucraina a atras atenția comunității internaționale. Un război în estul Europei pare brusc foarte posibil.

"În mod normal, vorbesc cu părinții mei o dată pe lună", spune Ken Herbert, care s-a mutat de doi ani de la Sydney la Kiev. "Acum însă, vorbim tot la două zile." Și Australia și-a repatriat deja diplomații din Ucraina. Ambasada australiană l-a sunat și l-a întrebat dacă dorește și el să plece. Herbert spune că întrebarea l-a surprins total. La fel ca majoritatea celor cu care DW a stat de vorbă, și el vrea să rămână în Kiev.

Amenințare nevăzută

Multora le este greu să-și facă pur și simplu bagajele și să plece și pentru că orașul este de fapt unul foarte sigur: "În general, mă simt mai sigur aici decât în Australia", spune Herbert. "La Sydney nu mă încumet să merg noaptea pe anumite străzi." La Kiev nu a fost nevoit să-și facă astfel de griji.

Simultan, amenințarea trupelor rusești este încă la sute de kilometri distanță. "Nu vezi aici soldați, avioane de luptă - nimic care să te trimită cu gândul la război sau la pericol", explică germanul Däßler. Viața în Kiev decurge normal iar știri în rețelele de socializare despre deschiderea unui nou restaurant sunt la fel de probabile precum cele despre situația de la graniță. I se pare cu adevărat greu să-și recunoască țara adoptivă în imaginile prezentate de presa internațională: "E soare afară, avem pizza, avem sushi - avem de toate", spune el.

Toți ochii pe Ucraina

"Situația s-a schimbat în principal pentru oamenii din afara Ucrainei. Ei au devenit brusc mai conștienți de ceea ce se întâmplă aici", spune americanca Kari Hiepko-Odermann, care s-a mutat în 2018 la Kiev cu soțul și copiii. Lumea ar fi obișnuită deja demult cu amenințarea reprezentată de conflictul cu Rusia, după anexarea peninsulei Crimeea în 2014 și de când Rusia îi sprijină pe separatiștii pro-ruși din estul țării. "Ucrainienii se află de peste opt ani în această situație dificilă", spune Hiepko-Odermann. De aceea, cei din afara țării și-ar face mai multe griji despre evoluțiile din Ucraina decât locuitorii acestei țări.

După cum a aflat de la școala la care merg copiii ei, există însă și familii de străini care ar fi părăsit deja Kievul. Mai ales expați care lucrau oricum de acasă preferă să aștepte în altă parte până se liniștește situația și să se întoarcă ulterior.

Mesaje contradictorii

Mesajele parțial contradictorii ale guvernului ucrainean din ultimele săptămâni au contribuit la sentimentul de nesiguranță. Într-o adresare video, președintele Volodimir Zelenski a încercat să minimalizeze pericolul escaladării situației și le-a cerut ucrainienilor să rămână calmi și să evite luarea cu asalt a magazinelor pentru provizii de urgență. Câteva zile mai târziu, tot el i-a declarat unui reporter al "Washington Post" că Harkov, al doilea oraș ucrainean ca mărime, aflat la 40 de kilometri de frontiera cu Rusia, ar fi unul din țintele probabile ale unei invazii rusești.

Un comandant militar ucrainean a vorbit despre 20 februarie ca dată posibilă a unui atac - este vorba de ziua în care se termină Olimpiada de iarnă de la Beijing. Kremlinul ar evita astfel să răpească atenția opiniei publice internaționale de la Jocurile Olimpice din China, după ce în 2008 a făcut exact acest lucru - intervenția Rusiei în Georgie a deturnat atenția lumii de la Olimpiada de vară de la Beijing.

Simultan, colaboratori de rang înalt ai președintelui Zelenski au declarat jurnaliștilor că desfășurarea trupelor rusești ar fi doar un bluf politic. Nu e deci de mirare că atât experții, cât și oamenii obișnuiți au greutăți să priceapă ce se întâmplă de fapt în țara lor.

Speranță în ajutor de la NATO

În contextul amenințării militare, numeroși ucrainieni speră că vor fi ajutați de Occident. Ezitarea guvernului german de a trimite arme Ucrainei i-a dezamăgit pe mulți dintre ei și le-a schimbat în rău imaginea despre Germania. Și omul de afaceri Däßler și-ar dori ca Berlinul să exprime mai clar sprijinul pentru Ucraina.

Populația ucraineană a apreciat, deloc surprinzător, livrările de muniție și rachete anti-tanc din partea SUA și anunțul potrivit cărora vor fi trimise trupe NATO în țările membre din estul Europei. Vârsta înaintată a președintelui american Joe Biden, lucru considerat adesea o slăbiciune de către criticii săi, ar putea fi acum un avantaj, crede americanca Hiepko-Odermann: "El știe cum se face politica de Război Rece."

Să plece sau să rămână

În timp ce diplomația internațională, adesea fără participare ucraineană, încearcă să obțină detensionarea situației, oamenii din Ucraina ar trebui totuși să fie pregătiți pentru o plecare rapidă în cazul escaladării tensiunilor. Un geamantan cu lucrurile cele mai necesare, bani lichizi și o trusă de prim-ajutor ar putea fi decisive în cel mai rău caz.

Recomandările din presă și din forumurile online în ceea ce privește conținutul unui bagaj de urgență merg de la vodcă și dezinfectant pentru răni, până la semnale luminoase de semnalizare, prin care să își facă cunoscută poziția în caz de urgență. Ce mai rămâne însă din planurile de fugă atunci când, în situația cea mai gravă, străzile devin suprapline iar căile de comunicare întrerupte?

Nu toată lumea din Kiev are însă planuri de fugă, mulți nu au nici măcar o geantă de urgență gata împachetată. Și străinii din Kiev abordează diferit situația: "Cu cât urmărești mai mult știrile germane sau americane, cu atât îți este mai frică", spune Däßler. Rețeta lui: mai bine fără știri.