Pentru majoritatea jurnaliștilor străini aflați miercuri în Palatul Parlamentului, acreditați la Congresul PPE, subiectul cel mai important a fost întrevederea de 30 de minute a șefului Executivului de la Berlin, Angela Merkel, cu omologul spaniol Mariano Rajoy.

Treizeci de minute care puteau, la fel de bine, să fie furate după amiezei de joi, când cei doi se revăd la summitul european de la Bruxelles. Demnitarul madrilen a încercat, probabil, să o convingă pe Merkel de cele pe care deja i le transmisese într-o convorbire telefonică purtată la începutul săptămâni - anume, să nu plece urechea la zvonuri.

Cele 15 minute de euro-glorie a gazdei

Pentru jurnaliștii români, în schimb, întreaga reuniune de lideri politici conservatori a gravitat în jurul celor circa zece minute petrecute de Merkel în particular cu președintele gazdă, Traian Băsescu. Cum nici Angela Merkel și nici Traian Băsescu nu s-au întreținut cu presa, bonusul la informațiile culese "din surse oficiale" au fost cele două vorbe de sprijin plasate de cancelarul federal în deschiderea discursului rostit în plenul Congresului EPP: "Vă mulţumesc pentru că m-aţi invitat aici, pentru a da un semnal, că peste tot în Europa democraţia are câştig de cauză. Preşedintelui României, Traian Băsescu, nu i-a fost niciodată frică să se gândească la viitor, chiar dacă măsurile pe care le-a luat nu au fost întotdeauna cele populare".

Restul discursului nu a prea mai stârnit interes printre ziariștii grăbiți să transmită redacțiilor citatul de preocupare națională, deși substanța mesajului adus popularilor de către șefa Executivului de la Berlin a stat în afara adresărilor protocolare și a complezențelor de familie politică, mai exact, printre aceste vorbe. Cu o zi înainte de a da piept, joi, la orele dimineții, cu adversarii politici din Bundestag și, mai apoi, cu omologii din Consiliul European, Merkel a căutat la București sprijinul colegilor din partidele europene afiliate grupului politic de centru-dreapta pentru marile dosare economice și financiare aflate în dezbatere la nivel comunitar - între care uniunea fiscală, disciplina bugetară sau soarta Greciei, aceleași teme prezente pe agendă la fiecare dintre summit-urile UE din anii scurși de la izbucnirea crizei.

Germania vrea garanții contra solidaritate

Solidaritate au cerut toți vorbitorii prezenți la Congresul PPE. "Solidaritate și echilibru" a cerut și Angela Merkel: "Trebuie să găsim soluții comune la criză, să rămânem uniți". Soluția comună a conservatorilor, sub motto-ul "Mai multă Europa", înseamnă un plus de disciplină bugetară, semănând cu proverbiala rigoare germană, transpusă în practică eventual printr-un superministru european propus de ministrul federal de Finanțe, Wolfgang Schäuble, și susținut de Angela Merkel. Un asemenea superministru cu drept de veto ar asigura încrederea pe care Berlinul o cere pentru a se implica mai generos în rezolvarea problemelor zonei euro.

De altfel, președintele Comisiei pentru Relația cu Uniunea Europeană din Parlamentul de la Berlin, Gunther Krichbaum, a subliniat importanța unei mai profunde stabilizări a zonei euro, prin recent adoptatul mecanism european de stabilitate, dar și prin pactul fiscal. Acesta din urmă, a precizat Krichbaum într-un interviu acordat pentru Deutsche Welle, "va genera norme obligatorii cu privire la limitarea datoriilor, pe care statele din zona euro - dar nu doar acestea - le vor introduce în constituțiile naționale. Astfel se obține mai multă stabilitate, dar se și recuperează din încrederea reciprocă. Suntem în plin proces de reformă și acest proces este una dintre cele mai mari provocări trăite vreodată de Europa".

"Știu ce-ai făcut astă vară"

Vorbind despre solidaritate, trebuie remarcat (în alt context decât cel anterior, e drept) și atacul lansat de secretarul general al popularilor europeni, Antonio Lopez, la adresa socialiștilor, cărora le-a reproșat că și-au contramandat congresul programat la București pentru că le-ar fi fost rușine să vină în capitala României, după derulările politice din această vară. Conservatorii europeni, în schimb, îi susțin "pe cei ce doresc reforme în această țară, ce doresc progresul României", a comentat Krichbaum, precizând: "Este și motivul pentru care am ales ca acest Congres să aibă loc la București și cred că am dat un semnal politic important. Vrem ca relațiile politice din România să evolueze spre bine".

L-am întrebat pe parlamentarul german - una dintre vocile care au luat atitudine în vara politică fierbinte a României - dacă mai crede că a fost vorba despre o lovitură de stat. "Un lucru e clar: nu a ajutat deloc imaginii României în Europa și în lume. Responsabilii politici își dau și ei, astăzi, seama că așa stau lucrurile. Au fost făcute greșeli - și le-au recunoscut. Important este ca privirea să fie orientată spre viitor. Așa ceva nu mai are voie să se repete. Sper că tuturor celor implicați le este clar. Lucrurile trebuie învățate să conviețuiască în mod elegant. Este o chestie de consolidare a culturii politice. Un partid care câștigă nu își poate atrage de partea sa toate puterile și instituțiile statului; trebuie să existe spațiu pentru o competiție elegantă a opiniilor", a conchis Gunther Krichbaum, "să existe spațiu pentru o competiție elegantă a opiniilor".

Aproape neobservată a trecut prezența la București a fiicei Iuliei Timoșenko, Evghenia, chiar dacă însăși Angela Merkel a ținut să o întâlnească, alături de ceilalți membri ai delegației conservatorilor ucrainieni. Dar acest detaliu nu trebuie să surprindă, de vreme ce, preocupați de apariția fiicei europarlamentar a președintelui României, Elena Băsescu, alături de soț, cameramanii au ratat sosirea la Palatul Parlamentului a comisarului european pentru Justiție, Viviane Reding.