Ce e în joc la alegerile și referendumul de duminică din Republica Moldova: în cazul unui NU masiv (puțin probabil), UE va regândi total relațiile cu Chișinăul

Ileana Racheru: Mizele sunt foarte mari. În 2022, Occidentul (și în primul rând România), Ucraina și cetățenii Republicii Moldova au avut șansa ca la Chișinău sa fie un regim pro-european. Altfel, cel mai probabil că Republica Moldova ar fi fost un al doilea Belarus pentru Ucraina.

Rusia încearcă astăzi sa controleze scena politica de la Chișinău pentru a influența cursul războiului, pentru a debloca potențialul militar al Transnistriei, izolată ca într-o menghină între Chișinău și Ucraina.

Pentru Republica Moldova miza este uriașă, ultima dată, șansa unui parcurs pro-european i s-a deschis în 1999. Dacă acum nu înaintează spre ușa larg deschisă a UE, va fi un eșec cu bătaie foarte lungă.

Probabil că în cazul unui NU masiv (puțin probabil), UE va regândi total relațiile cu Chișinăul, inclusiv ajutorul financiar. În plus, un NU va reduce mult șansele pro-europenilor din PAS la parlamentarele din 2025.

Dacă nu se va întruni cvorumul, care va fi atins în situația în care cel puțin 966.000 electori se vor prezenta, eforturile politicienilor și instituțiilor pentru aderare se vor diminua. La fel și șansele PAS la scrutinul din 2025.

Ce poate pregăti Rusia post-alegeri

Ileana Racheru: Ar trebui să fim atenți la noile strategii electorale ale Rusiei pentru Republica Moldova - ocuparea unei părți importante a spectrului politic cu politicieni care nu au șanse reale la prezidențiale,  cu scopul de a nu permite ca Maia Sandu sa câștige din turul I și pentru a li se face un fel de precampanie pentru alegerile parlamentare din 2025; faptul că niciunul dintre cei 11 candidați nu are discurs anti-UE.

Până la scrutinul din 2024, taberele politice din Republica Moldova au fost divizate „ideologic” între opțiunile pro-rusă (integrarea economică și culturală cu Rusia și CSI) și pro-occidentală (integrarea în UE și relații privilegiate cu state occidentale din afara acesteia).

Războiul a schimbat însă opțiunile populației și politehnologii Kremlinului au creat profile de candidați fals pro-europeni.

În plus, e greu de imaginat cum ar mai putea să ajungă produsele (în special agricole) din Republica Moldova în Federația Rusă. Astfel, în afara de Maia Sandu și alți unul sau doi (care sunt animați de ambiții și invidii personale), restul sunt toți coordonați de Moscova și/sau oligarhii-mafioți fugari.

Apoi, ar trebui să fim atenți la narațiunile propagandei pro-ruse (anterioare și post 20 octombrie 2024): „vrem ca Republica Moldova să ajungă in UE, dar acum nu e momentul”, „aderarea Republicii Moldova la UE înseamnă unirea cu România”, „aderarea Republicii Moldova la UE înseamnă despiritualizare, dictatura Bruxelles-ului, renunțarea la suveranitate, impunerea unei ideologii LGBT”.

Aceste narațiuni se regăsesc și în România și au asaltat spațiul mediatic înainte de referendum.

Începând de luni, probabil că vor difuza mesajul potrivit căruia cvorumul la referendum a fost foarte mic și opțiunea DA este nesemnificativă pentru viitorul Republicii Moldova (profitând de prevederile ambigue din legislația electorală de peste Prut).

Nu este deloc exclus ca această narațiune să fie preluată și de propagandiștii Kremlinului și de experții din România și din Occident.

De ce e Republica Moldova importantă și pentru Moscova, și pentru UE

Ileana Racheru: Utilitatea geopolitică a Republicii Moldova în contextul războiului este imensă. Ucraina și UE nu au nevoie de încă o amenințare rusească, nu au nevoie de răzmerițe în Transnistria, nu au nevoie de un regim politic care să permită unor soldați din Rusia sa meargă în regiunea separatistă, nu au nevoie de reactivarea militară a acesteia.

GOTR și trupele separatiste se pare că ar însuma 7.000 de militari, nu se știe însă în ce stare sunt depozitele de armament și de muniții din Transnistria.

În situație de pace, UE are nevoie de o zonă de stabilitate și prosperitate în Republica Moldova.

Citiți articolul integral AICI.