Călin Georgescu a vorbit în primul său mesaj după câștigarea primului tur al prezidențialelor despre Dumnezeu, despre pace și despre propria sa inocență. „Vrem linişte pentru ţara noastră”,„rămânem direct legaţi de valorile europene, dar trebuie să ne regăsim valorile noastre”, iar partidele autohtone trebuie să se „unească” și să nu se mai războiască între ele, a clamat din propria sufragerie Georgescu pe ton ritos. De ce mai mult de 2 milioane de alegători (aproape 23% dintre cei care au votat) au preferat un naționalist, pro-moscovit, anti-occidental, anti-globalist, euro-sceptic, un politician care mizează pe neutralitate și ar vrea ieșirea României din NATO? Sociologul Daniel Sandu, cercetător la Universitatea Fribourg din Elveția, ne-a spus că mulți din alegătorii lui Georgescu au plecat din bazinele PSD, PNL și AUR fiindcă erau nemulțumiți de prestația acestora, dar că „o mare parte dintre ei nu știau nimic despre Georgescu”. În România, 8 din 10 alegători cred că intrarea în NATO a fost un lucru bun și doar 15% cred că a fost ceva rău. Atunci de ce mai mult de 2 milioane de români s-au aliniat în spatele acestui suveranist și de ce au devenit atât de populare părerile lui despre Ucraina și Rusia? Alina Mungiu-Pippidi, profesor de studii de democraţie la Hertie School of Governance din Berlin, crede că aceste opinii au primit atât de multe voturi pentru că „au fost suprimate sistematic din spațiul public” și că, la fel ca în cazul lui Donald Trump, „oamenii se răzbună dacă li se interzice să gândească, dacă în loc să fie convinși sunt constrânși”. Pe de altă parte, sociologul de la Universitatea Fribourg consideră că votanții lui Georgescu sunt pasageri și nu se vor consolida, mai ales dacă PNL și PSD o vor susține, fie și timid, pe Elena Lasconi, care a intrat în turul al doilea al prezidențialelor la limită, cu 19,18% față de 19,15% cât a obținut Marcel Ciolacu. În ce măsură o intervenție din afară l-a ajutat pe Georgescu să capitalizeze voturi, rămâne deocamdată o temă neinvestigată. 

După demisia de onoare a lui Nicolae Ciucă, preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, s-a grăbit să anunțe că liberalii o vor susţine pe Elena Lasconi, „fără nicio negociere”, şi vor rămâne la guvernare până după alegerile parlamentare. Marcel Ciolacu, primul lider PSD din istoria partidului care nu reușește să intre în turul al doilea, și-a dat la rândul lui demisia și a refuzat să facă vreo contestație în privința rezultatelor. Câțiva social-democrați, între care senatorul Daniel Zamfir, s-au grăbit să spună că nu o vor vota pe Lasconi, în vreme ce liderul AUR, George Simion, pariază pe șansa unui guvern suveranist și a unui președinte pe măsură. Așa cum USR se așteaptă de la Elena Lasconi să tracteze partidul la alegerile parlamentare de duminică, și Simion crede că Georgescu va putea fi locomotivă pentru formațiunile naționalist-radicale. 

Între timp, începe să se simtă o presiune publică pentru salvarea situației. Aseară aproape o mie de persoane s-au strâns spontan în Piața Universității și au scandat împotriva naționalistului intrat în turul al doilea: „Georgescu, Georgescu e noul Antonescu”, a fost una dintre rimele care s-au auzit, cu trimitere la admirația pe care inginerul agronom cu specializarea îmbunătățirii funciare o are față de mareșalul care a ordonat trupelor române să meargă cu nemții până la Stalingrad. 

Elena Lasconi a avut ieri un discurs de mulțumire pentru votanți, cumva în oglindă cu cel al lui Georgescu, a vorbit despre admirația lui față de Putin, despre pericolul izolaționismului și al glisării în afara NATO, promițând că garantează forțelor democratice că „va lăsa orgoliile la garderobă” și „va face propuneri concrete pentru a se uni în fața acestui pericol”. Fostul președinte Traian Băsescu, care a susținut-o în întreaga campanie, a declarat că, indiferent dacă țara e pregătită sau nu pentru o femeie președintă, electoratul „trebuie să accepte acest lucru, pentru că alternativa la Lasconi este un om care are abordări legionare”, adăugând că „problema lui Georgescu nu e lipsa de ştiinţă de carte, ci credinţa pe care o are”, una care „aduce mai degrabă către legionarism”. Primul sfat pe care i l-a dat Elenei Lasconi a fost cât se poate de direct: „să nu piardă vremea şi să pună mâna să citească”, cu referire la golurile din cultura ei politică.  

Câștigă Elena Lasconi turul al doilea? Sociologul Daniel Sandu e optimist și sugerează că schimbarea faliei sistem-antisistem, care i-a favorizat pe cei doi intrați în turul al doilea în defavoarea liderilor partidelor tradiționale, o va avantaja pe Lasconi, fiindcă falia s-a schimbat și jocul se mută într-un teren mai mare, pro și anti-Occident. Sondajele arată că românii sunt într-o majoritate consolidată pro-atlantiști și pro-europeni, ceea ce i-ar putea asigura candidatei USR victoria, dacă nu există vreo spirală a tăcerii care să scoată la iveală alte realități.

Dacă vor crește presiunile interne și internaționale, Lasconi are toate șansele să câștige turul al doilea, crede cercetătorul de la Universitatea Fribourg. Totuși, Daniel Sandu subliniază că va fi important și „cum va fi definită competiția dintre Lasconi și Georgescu”: „Va fi important să nu fie creionată ca o competiție între un bărbat competent și o femeie mai puțin competentă”.Sociologul Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică, avertizează în plus că în România „avem o societate structural misogină” și că e posibil ca foarte mulți oameni să refuze să voteze o femeie, dar că „lăsându-l liber pe Călin Georgescu, aducându-l în fața tuturor și (...) lăsându-l să vorbească, sper să pățească la fel ca Mircea Geoană, adică să-și taie singur craca, arătând că are limitări importante”. 

Într-o perioadă de instabilitate regională, în care Rusia avansează în Ucraina și extremismul se răspândește în Europa, România merge din nou pe sârmă, nu doar între bine și rău, nu doar între democrație și iliberalism, ci și între Est și Vest, ca și cum această dilemă n-ar putea fi niciodată definitiv rezolvată.