Presiune, propagandă și șantaj economic rusesc ca în electorala din Moldova în ajunul alegerilor parlamentare de duminică din Armenia. Rusia vrea ca armenii să voteze temându-se de război și de prețuri mari dacă țara se îndreaptă spre UE.

Parlamentul armean a declanșat procedura de aderare a țării la UE în martie 2025, iar recent a adoptat o lege privind recunoașterea jurisdicției Curții Penale Internaționale (care a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin), iar asta a înfuriat Kremlinul. Mai mult, premierul armean Nikol Pashinian a refuzat să participe la parada de Ziua Victoriei organizată de Putin la Moscova. În schimb, l-a invitat pe Volodimir Zelenski la summitul Comunității Politice Europene găzduit la Erevan.

Ce a urmat?

Vladimir Putin a îndemnat amenințător Erevanul să se uite la soarta Ucrainei și a anunțat „stoparea tuturor proceselor economice cu Armenia, inclusiv încetarea acordurilor de liber schimb. „Vom restabili controlul vamal și taxele vamale complete. Asta va însemna prețuri mai mari la energie, nu vor mai fi prețuri preferențiale pentru Armenia”, a spus Putin la ultima sa conferință de presă. Și brusc, „Rosselhoznadzor” (Serviciul rus de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară) a stabilit că legumele, fructele de pădure și florile din Armenia sunt „o amenințare la adresa siguranței fitosanitare” și a interzis importul lor în Rusia.

În aceeași zi, o altă autoritate rusă „Rospotrebnadzor” a restricționat importul și vânzarea în Rusia a apei minerale din Armenia și, în plus, a oprit importul de coniac și vinuri de la trei mari producători armeni, iar șeful acestei autorități, Serghei Dankvert, a formulat pretenții și cu privire la produsele din pește, brânzeturile și untul din Armenia. La rândul său, ministrul rus al Energiei, Serghei Țiviliov, a amenințat Armenia cu rezilierea acordului privind livrările de gaze, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua apropierea de UE.

Sunt instrumente de șantaj economic la care Rusia recurge de fiecare dată pentru a „cuminți” avântul proeuropean în statele ex-sovietice sau pentru a-și subordona elitele politice. Le-a aplicat inclusiv în regiunea separatistă pro-rusă Abhazia din Georgia în 2024, când parlamentul local a îndrăznit să se opună unui „proiect imobiliar de investiții” din partea unor „persoane juridice din Rusia”. În realitate, oligarhii ruși le-au luat pământul de pe litoral, chiar dacă acele pământuri aveau proprietari locali. Moscova a hotărât atunci că firmele din Rusia au „prioritate strategică” asupra acelor terenuri. Pentru că localnicii s-au opus, Rusia a lăsat acea regiune separatistă pro-rusă fără energie electrică și i-a impus embargou la exportul fructelor și legumelor.

Embargourile rusești, cel mai bun rău care trebuia să i se întâmple Moldovei

În ultimii 20 de ani, moldovenii au trecut prin acest șablon de pedepse și embargouri ruseștiîn câteva rânduri. Acestea se activau imediat în momentul în care Chișinăul mai făcea un pas spre UE. Pentru moldoveni, embargourile rusești au fost însă ca o injecție de ieșire din comă. În martie 2026, s-au împlinit exact 20 de ani de la primul embargou rusesc împotriva Moldovei. A fost cel mai cumplit. Dar chiar acesta a declanșat instinctul de supraviețuire al producătorilor moldoveni. Aceștia s-au pomenit cu depozitele pline, fără piață de desfacere. Piața rusă absorbea pe atunci peste 80% din exporturile totale moldovenești și 98% din exporturile de vin moldovenesc. Efectele au fost devastatoare pentru Moldova – cu pierderi economice uriașe și falimente în lanț. Peste 250 de mii de angajați din domeniul vinicol și din industriile conexe au fost puși pe pauză. Peste 80 de vinării au falimentat, iar aproximativ 40% din plantațiile viticole au fost abandonate. Pierderile directe ale vinificatorilor au fost de peste 200 de milioane de dolari, în timp ce economia națională a suferit daune estimate la 1,5 miliarde de dolari. Mai mult, Rusia refuză până azi să plătească pentru vinurile livrate în acea perioadă, fiind vorba de peste 300 de milioane de dolari. Rusia pur și simplu a furat acești bani de la producătorii moldoveni. Merele moldovenești erau călcate demonstrativ cu boldozerul, în prezența jurnaliștilor, la periferia Moscovei, iar oficialii ruși declarau la TV că vinurile moldovenești „sunt bune doar la vopsit gardurile”.

Un imbold pentru economie

Moldovenii au trecut peste această umilință. Embargoul rusesc din 2006 a schimbat strategic tot. Exportul vinului moldovenesc în vrac a fost interzis prin lege ca să nu mai poată fi diluat sau falsificat pe drum. Industria s-a modernizat, iar vinurile moldovenești au pătruns pe toate piețele lumii. Nu există astăzi vreo expoziție internațională la care vinurile moldovenești să nu obțină medalii. În 2022, la concursul mondial de la Bruxelles, un vin produs în Republica Moldova a fost recunoscut ca fiind „cel mai bun vin roșu din lume”.

În 2013, în ajunul semnării Acordului de asociere UE-Moldova, Rusia a pedepsit din nou Moldova cu un embargou. Efectele acestuia au fost însă infime, deoarece UE și-a deschis urgent piața pentru vinurile și produsele alimentare moldovenești. În plus, producătorii din Moldova cuceriseră deja piața din SUA și China. Ponderea Rusiei în volumul total al exporturilor moldovenești a scăzut de la 85% în 2006 la sub 2% în 2026 și continuă să scadă. Acum, cei mai mari producători de vinuri din Moldova refuză să se mai întoarcă pe piața rusă.

Între timp, Moldova a părăsit CSI-ul controlat de Rusia , de doi ani nu mai cumpără nici un metru cub de gaz de la „Gazprom”, nu mai finanțează separatismul pro-rus de la Tiraspol prin cumpărare de energie electrică din Transnistria, iar pe 15 iunie va începe oficial negocierile de aderare la UE .