Reforma pensiilor, care ar fi trebuit gândită temeinic și pe termen lung, a fost în cele din urmă fușerită, transformată în trambulină electorală pentru PSD și în piatră de moară pentru PNL. 

Această reformă care condiționează banii europeni pe care-i primește Bucureștiul, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), trebuia făcută încă de anul trecut și, la cererea Bruxelles-ului, prevede majorarea vârstei de pensionare la fiecare trei ani, în funcție de creșterea speranței de viață. Astfel, începând cu 2035, vârsta de pensionare pentru femei și bărbați se egalizează la 65 de ani iar începând de anul viitor se modifică modalitatea de calcul. Spre exemplu, un pensionar care primește acum 1.108 lei pentru limită de vârstă ar putea avea de anul viitor o creștere a pensiei cu 51%, potrivit textului de lege adoptat aseară în plenul Senatului. 

Șeful Casei Naționale de Pensii, Daniel Baciu, a arătat într-o altă simulare că un cadru didactic care a cotizat 44 de ani și are în prezent o pensie de 6.563 de lei va beneficia de la 1 ianuarie 2024 de o majorare care-l va duce la 7.471 de lei. Apoi, din septembrie, aplicând noua formulă de calcul, pensia va crește din nou și va ajunge la 8.216 lei.

Toate acestea sunt însă nesigure, fiindcă guvernul nu a prezentat odată cu măsurile de creștere a pensiilor și sursele financiare care să asigure promisiunile făcute. Comisia Europeană a insistat pentru introducerea în noul proiect de reformă a unui mecanism de frânare a majorărilor nesustenabile a pensiilor, care va intra însă în vigoare doar din 2025. Adică, abia după ce PSD își va fi păcălit deja electoratul sau după ce liberalii vor găsi vreo explicație a acceptării acestei legi a pensiilor care nu are acoperire în realitatea imediată. 

De fapt, pentru 2024, noua lege prevede o majorare a fondului de pensii cu 40% și nimeni din guvern nu știe de unde vor fi luați acești bani. Ministerul de Finanțe chiar a precizat într-un document că nu a identificat eventualele surse de finanțare, că bugetul țării nu poate acoperi majorările de pensii promise, că există riscul suspendării fondurilor europene pentru deficit excesiv, că oricum ar trebui crescute în paralel impozitele și impuse noi măsuri de scădere a evaziunii.

Cu toate că ministrul PNL al Finanțelor, Marcel Boloș, a primit de la experții instituției toate datele care demonstrau că e vorba despre o lege care nu poate fi respectată fără să supraîndatoreze țara, liberalul a dat aviz pozitiv. O atitudine tipică pentru noul cartel PSD-PNL, care girează o guvernare în defavoarea interesului național.

Subordonarea liberalilor față de PSD devine inevitabilă, cu toate riscurile care decurg de aici pentru PNL, inclusiv sacrificarea principiilor economice pe care încercase să le protejeze pentru o scurtă perioadă și care i-ar fi putut conserva o parte din electorat. Între timp, liberalii au renunțat la valori în favoarea rămânerii la putere cu PSD, au acceptat creșterea taxelor și aproape un milion de afaceri mici vor fi afectate iar neputința în fața insistențelor PSD pentru o reformă a pensiilor, făcută fără dezbatere publică și trecută prin parlament fără discuții serioase, sugerează o capitulare totală a Partidului Național Liberal.

PSD și PNL le-au livrat pensionarilor visul unor venituri cu 40% mai mari începând de anul viitor, numai că totul pare doar o cacealma, după cum a explicat chiar Ministerul Finanțelor.