are. Ambele afirmaţii au stârnit critici, chiar şi în tabăra guvernamentală.

Legile privitoare la securitate s-au impus, iar teama faţă de un stat de supraveghere nu s-a adeverit, a declarat ministrul federal de interne, Otto Schily. Serviciile secrete şi poliţia ar fi făcut cu responsabilitate şi rezervă uz de aceste drepturi suplimentare, a mai subliniat Schily:

„Aşa a putut fi, de exemplu, depistată reţeaua de finanţare a grupului terorist Hamas şi descoperite încrengăturile relaţiilor personale. Asociaţia de donatori Al Aksa era o componentă a acestei reţele. Cu ajutorul noilor compeţente stabilite de lege, am reuşit să interzicem la 5 august 2002 această asociaţie“, a declarat ministrul.

De la intrarea în vigoare a noilor legi, în urmă cu trei ani, serviciile secrete au cerut în 99 de cazuri companiilor de telecomunicaţii, institutelor bancare sau companiilor de zbor, informaţii asupra clienţilor acestora. Conform lui Schily, competenţele preventive ale poliţiei şi serviciilor secrete ar trebui extinse şi mai mult:

„Nu este vorba de a fi verificate de către Oficiul federal pentru apărarea constituţiei datele de cont personale ale tuturor locuitorilor din Germania. Aceasta este un nonsens. Este vorba doar de cei suspectaţi de acte teroriste. Cine pretinde altceva, induce în eroare voit opinia publică.“

Dorinţa ministrului de a prelungi pe termen nelimitat legile care fuseseră iniţial introduse doar pentru trei ani, este întâmpinată cu scepticism de partenerii de coaliţie. Preşedintele partidului ecologist Reinhard Bütikofer se declară decis împotriva:

„Am discutat despre aceasta şi cu partenerii de coaliţie. Partidul Social-Democrat vede problema ca şi noi. De aceea Otto Schily va trebui să se orienteze după partid şi nu invers“, a afirmat Bütikofer.

Dar ministrul de interne nu este dispus să accepte compromisuri:

„Cine doreşte să anuleze legile de combatere a terorismului, periclitează în mare măsură securitatea internă a Germaniei“, a subliniat Otto Schily.

Poziţia ministrului este împărtăşită în parlament şi de Uniunea Creştin-Democrată.